SINTEZE despre MISA® – cap.14: NOUA RELIGIE P2

ANTICHIRISTUL

Deoarece în zona sa de acțiune - Europa și America - religia predominantă este creștinismul, se insistă pe asemănarea dintre yoga și creștinism:

- ”Mărturia unui yoghin creştin – Părintele Dechanet” (link)

- ”O semnificativă trecere de la enigmaticul Duh Sfânt, ce îl asistă în permanență pe Dumnezeu Tatăl, la tainele suflului subtil” (link)

Cei de la MISA se folosesc astfel și de anumite aspecte ale religiei creștine pentru a atrage noi adepți dintre creștini.

Un alt exemplu edificator este promovarea activităților din cadrul așa-numitei ”Săptămâni a Îngerilor și Arhanghelilor” la începutul lunii noiembrie a fiecărui an (site și pagina Facebook). Pretextul organizării anuale a acestei manifestări este contracararea influențelor malefice nefaste ale sărbătorii satanice Halloween (link).

În câteva articole din noiembrie 2005 (arhivă 1, arhivă 2), MISA recunoștea organizarea acestui eveniment la scară națională și chiar în afara țării:

”Şcoala de Yoga MISA urmăreşte de câţiva ani să compenseze impactul malefic al Halloween-ului şi salută organizarea în aceeaşi perioadă a Săptămânii Îngerilor, manifestare spirituală care se derulează simultan în mai multe oraşe din ţară şi din străinătate. Prin această iniţiativă unică la nivel planetar, zeci de mii de oameni apelează la unison graţia şi susţinerea lumii îngerilor.” 

Proiectul „SĂPTĂMÂNA ÎNGERILOR” era organizat de FUNDAŢIA CULTURAL UMANITARĂ SOPHROZIN (link). Cu această ocazie, teatrul Sophrozin susținea spectacolul ”Îngerii Luminii” (arhivă).

Pe harta site-ului YogaEsoteric, exista în 2005 secțiunea ”Lumea îngerilor: trezirea chakrei inimii – seminar” (link arhivă), unde se recunoștea de asemenea organizarea evenimentului de către MISA:

”Şcoala de Yoga MISA organizează în fiecare an în mai multe oraşe din România şi străinătate “Săptămâna Îngerilor”, o manifestare inedită în timpul căreia au loc spectacole artistice, expoziţii, conferinţe şi numeroase meditaţii.” 

La începutul lunii noiembrie a anului 2006, pe site-ul MISA a apărut chiar o invitație la acest eveniment (link):

”În această săptămână, Şcoala de yoga MISA vă invită să trăiţi împreună cu îngerii, să vă deschideţi sufletele faţă de realitatea tainică a acestor fiinţe misterioase de lumină, să le faceţi loc să pătrundă în viaţa voastră. Este Săptămâna Îngerilor. Conferinţe, spectacole de teatru şi muzică, seminarii şi meditaţii la unison se organizează în fiecare oraş din ţară, dar şi în multe oraşe din străinătate.”

Au fost prezentate ecouri ale acestor manifestări PUBLICE (arhivă), clipuri video (link), precum și relatări premiate ale participanților la acest eveniment (arhivă).

Cursante ale MISA defilau prin orașe îmbrăcate în îngeri, oferind ”îmbrățișări gratuite” (articol și video). Însă mass-media a început să dezvăluie implicarea MISA:

- ”Ziua - înger MISA, noaptea - demon porno” (link)

- ”Îngerii şi demonii porno ai MISA” (link)

MISA a răspuns la rândul ei: ”Cu susu-n jos! Cine fuge de îngeri ca necuratul de tămâie?” (link)

Într-un articol de presă ”MISA declanşează operaţiunea „Săptămâna arhanghelilor” (link) se spunea:

”Acest eveniment ce se vrea a fi cultural-umanitar, care până anul trecut purta numele de "Săptămâna Îngerilor", este organizat de ani de zile de mult controversata sectă MISA care îl are ca lider pe Gregorian Bivolaru. Inițial, în anul 2005, MISA și-a asumat "paternitatea" pentru acest eveniment, în anii următori însă, datorita problemelor pe care le are cu justiția, presa și opinia publică, a închiriat spațiile necesare desfășurării acestui eveniment prin diverse fundații și asociații pe care le controlează din umbră (Sophrozin, Satya , Diamant, Anima Mundi etc).”

Ca urmare a demascării implicării MISA din presă, de pe site-urile organizației dispar referirile la implicarea acesteia.

După cum se poate constata, comparând secțiunea ”Lumea îngerilor: trezirea chakrei inimii – seminar” din 2005 (link arhivă) cu aceeași secțiune din iunie 2010 (link arhivă), a fost eliminat pasajul:

”Şcoala de Yoga MISA organizează în fiecare an în mai multe oraşe din România şi străinătate “Săptămâna Îngerilor”, o manifestare inedită în timpul căreia au loc spectacole artistice, expoziţii, conferinţe şi numeroase meditaţii.” 

Dar presa a continuat să dezvăluie implicarea MISA în articole:

- ”Sub pretextul unui eveniment religios, Secta porno MISA racolează adepţi la „Săptămâna Arhangelilor” (link)

- ”FERITI-VA de site-ul ANGELINSPIR. MISA declanşează operaţiunea „Săptămâna arhanghelilor“ (link)

- ”SĂ NU MERGEȚI la “Săptămâna Îngerilor și a Arhanghelilor”. Că dați de dracu’ ” (link)

- ”MISA declanşează operaţiunea „Săptămâna arhanghelilor“ (link)

Însă, în timp ce promovează creștinismul în înțeles propriu (”creștinismul ezoteric”), la MISA este atacat creștinismul oficial, ”dogmatic”. Într-o conferință live din cadrul taberei de vară a anului 1993, a avut loc următorul dialog:

Întrebare din public:

”Aș dori să spuneți de ce ați ales yoga și nu credința în Dumnezeu, deși creștinismul este mai specific nouă...?”

Răspunsul lui Gregorian Bivolaru:

”...datorită dogmatismului care continuă încă să persiste în creștinism. Există anumite tehnici chiar și în așa-zisul ”ezoterism creștin”, dar ele sunt difuze.

Între claritatea și precizia învățăturilor yoghine și modul acesta mai flu de prezentare pe care îl conțin aceste procedee creștine, deci este mult mai clară și mai precisă învățătura yoghină. Este neimpurificată de o serie întreagă de cenzurări și eludări cum s-a întâmplat cu anumite mărturii creștine.”

Întrebare din public:

”Iisus este privit de creștinism ca singurul mântuitor. În Biblie, este susținut acest lucru. Yoga vede Eliberarea realizată în ultimă instanță prin efort propriu și eventual ajutat de forțe cosmice diferite de Iisus. Este aici o neconcordanță?”

Răspunsul lui Gregorian Bivolaru:

”Să știți că nu este nicio neconcordanță. 

În niciun caz, nu trebuie să considerăm că Iisus a fost singurul și unicul mântuitor pentru că, v-am spus și vă repet, dacă ar fi fost așa, aceasta ar însemna că Dumnezeu Tatăl și-ar fi bătut joc de toți cei care au fost până înainte de Iisus.

Somnul rațiunii, în care se complac fanaticii și superstițioșii, continuă să greveze asupra conștiințelor; deci apare foarte clar că deci Iisus este un model divin, dar nu singur, nu unic. Această viziune dogmatică în care Iisus apare ca fiind singurul mântuitor, ca singurul mod de acces la Dumnezeire, să știți că este opera preoților.”

Peste ani, Bivolaru avea să-și afirme din ce în ce mai des și mai vehement pretenția asupra unor ”revelații în premieră planetară” (link), ceea ce înseamnă a afirma implicit că ”Dumnezeu și-a bătut joc de cei care au fost înainte ca el (Bivolaru) să fi făcut aceste revelații”.

În articolul ”YOGA şi religia - la confluenţa dintre spiritualitate, filozofie şi religie 2007 (arhivă) amintit mai înainte, se spune:

”Diferitele religii cunoscute de umanitate şi-au proclamat, rând pe rând, superioritatea vizavi de celelalte religii. Intoleranţa religioasă este unul dintre flagelurile cu consecinţele cele mai cutremurătoare din istoria umanităţii.

În Europa, de aproape două milenii, Biserica Creştină a impus forţat ideea că spiritualitatea este exclusiv domeniul religiei şi mai mult, doar al religiei creştine. Altfel spus, creştinismul dogmatic a pus monopol pe Dumnezeu şi a încercat timp de două milenii să convingă oamenii că Biserica este singura care are voie să vorbească despre Dumnezeu şi să conducă oamenii la Dumnezeu.

Atitudinea dogmatică a Bisericilor creştine (catolică şi ortodoxă) a avut un efect dezastruos asupra spiritualităţii europene. Biserica nu a reuşit per total să le ofere tuturor oamenilor învăţături, un sistem de credinţe şi metode care să le împlinească aspiraţiile spirituale fundamentale.” 

Declarațiile cu privire la Iisus amintite mai înainte nu reprezintă o opinie izolată, lansată într-un moment de exaltare.

Într-un articol intitulat ”YOGA: o cale către Infinit” (arhivă), Bivolaru declara:

”Eroarea creştinismului vulgar, profan, a fost aceea de a voala timp de 20 de secole acest sublim adevăr divin al “Unicului Eu” sau al lui “Eu Sunt”, prezentându-l cel mai adesea pe Iisus Christos drept un obiect de cult, păstrând pretenţia inacceptabilă că un singur om, de-a lungul vremurilor, om care era situat cu mult deasupra tuturor celorlalţi, a fost Fiul Unic al lui Dumnezeu. Această falsă umilinţă este taxată de marele mistic creştin SFÂNTUL SILUAN ANTONITUL(?) drept “curată” prostie, acesta precizând, totodată, că adevărata umilinţă constă în a recunoaşte că de fapt Iisus Christos sau Fiul lui Dumnezeu este totodată expresia Spiritului nostru Divin, care există cu adevărat în fiecare dintre noi.”

Mai întâi, este vorba despre sf. Siluan Athonitul și nu ”Antonitul”, cum zice Bivolaru.

Această lipsă crasă de informare este dublată (ba chiar triplată) de o crasă dezinformare, deoarece nu se găsește nicăieri o astfel de declarație pusă de Bivolaru în gura sf. Siluan, dimpotrivă! Astfel, în cartea ”Viaţa şi învăţătura stareţului SlLUAN ATHONITUL” (link), la pag. 124 se poate citi:

”Iar acest lucru ne face asemenea Fiului Unic al Tatălui”, în timp ce la pag. 132 stă scris: ”Prin aceste cuvinte, Domnul spune că aceia care propovăduiesc pacea Evangheliei vor fi asemenea Lui, Fiul Unic al lui Dumnezeu.”

 Sf. Siluan nu ar fi putut afirma că Iisus nu este Unicul Fiu al lui Dumnezeu ci doar un fiu ca și noi, deoarece ar fi contrazis spusele Crezului:

”Cred într-unul Dumnezeu, Tatăl, Atotțiitorul, Făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor. Și într-unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii. Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut.”

De asemenea, Crezul apostolic (catolic și protestant) mărturisește despre Iisus Hristos ca Unicul Fiu al lui Dumnezeu:

”Cred în Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, creatorul cerului și al pământului. Și în Isus Cristos, Fiul său Unic, domnul nostru.”

În ”spiritul” ideilor lui Bivolaru, cineva ar putea declara Crezul ca fiind o rugăciune introdusă forțat de către preoți la Conciliile ecumenice, dar această idee este anulată de citatele din Sfânta Evanghelie după Ioan, unde se spune în repetate rânduri:

cap. 1

18: ”Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.”

cap. 3

16. Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.

18. Cel ce crede în El nu este judecat, iar cel ce nu crede a şi fost judecat, fiindcă nu a crezut în numele Celui Unuia-Născut, Fiul lui Dumnezeu.

Iar Rugăciunea Inimii din isihasm (practicată de sf. Siluan Athonitul) spune:

”Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!”

Așadar, ”Fiul lui Dumnezeu” și nu ”Fiu al lui Dumnezeu” cum zice Siluian Afonitul, siluitorul scripturilor.

Însuși Bivolaru a declarat cândva, în primii ani ai cursului că, dintre toate creaturile, doar în cazul lui Iisus Hristos, Sinele Său Individual Atman este de fapt Sinele lui Dumnezeu Tatăl, Brahman, adică Iisus este Dumnezeu Tatăl manifestat direct. Așadar, ori a uitat că a spus aceasta, ori a spus așa ca să aburească, iar ulterior a schimbat placa pe nesimițite, pentru că așa îi cereau interesele.

La MISA au fost fluturate tot felul de teorii despre călătoria lui Iisus în India și Tibet.

Mai întâi, au fost promovate lucrări de ficțiune, precum ”Marii Inițiați” (link) a lui Édouard Schuré și  ”Viața și Învățăturile Maeștrilor” (link) a lui Baird T. Spalding. Apoi au apărut și articole bazate pe relatările altor autori (link arhivă 1, arhivă 2, arhivă 3).

Astfel, li s-a indus adepților ideea că Iisus a învățat și a practicat yoga hindusă și doctrinele tibetane, prin urmare acestora nu trebuie să le fie teamă că ar devia de la calea creștină.

În aceste articole, despe Iisus (Buddha Issa) se spunea printre altele că ”el a părăsit în taină casa tatălui său, a plecat din Ierusalim şi a călătorit spre răsărit cu o caravană de negustori pentru a se perfecţiona în „Cuvântul Divin” şi pentru a studia legile marelui Buddha.”

Ulterior, după ce s-a folosit ani de zile de numele lui Buddha pentru a-și clădi numele lui, Bivolaru a sfârșit prin a-l ponegri pe acesta, prezentându-l ca promotor al unei ”religii fără Dumnezeu”. La cursul pentru anii avansați, se predau lecții despre erorile buddhismului. Au apărut unele articole bizare, cum ar fi acesta:

”Un călugăr budist l-a văzut pe Buddha în Lumea de dincolo şi s-a convertit la creștinism” (partea 1, partea a 2-a)

Această ”șaormă ezoterică cu de toate” este bine ilustrată de invocațiile-apel (arhivă) realizate la un moment dat la MISA, ce au început în decembrie 2012 cu ocazia trecerii Pământului în Noua Eră (Marea Translație din 21 decembrie) și au fost realizate câțiva ani la rând cu ocazia Anului Nou (după care s-a renunțat, odată cu dezumflarea mitului mayaș al Marii Translații):

- prima parte a invocațiilor (arhivă) era adresată către Dumnezeu Tatăl, Fecioara Maria, Iisus, ierarhiile angelice, Regele lumii din Shambala, Krishna

- a doua parte a invocațiilor (arhivă) era adresată către Marile Puteri Cosmice, civilizaţiile extraterestre benefice, KALKI AVATAR

Atacul MISA asupra creștinismului a continuat cu sădirea semințelor îndoielii ”dumnezeiești” față de autenticitatea Scripturii.

Bivolaru a afirmat în multe rânduri că Noul Testament și doctrinele creștine timpurii au fost modificate de către preoți, prezentând în schimb drept ”surse autentice” tot felul de teorii sau interpretări primite prin ”revelație”.

În primii ani, el începuse prezentarea și comentarea ”Evangheliei după Toma” (arhivă), proiect pe care l-a abandonat însă, după ce a comentat (timp de peste 9 ore) doar 40 de rostiri, din cele 114.

După o pauză de un deceniu, Bivolaru revine cu colecția în 12 volume din ”Marea Evanghelie a lui Ioan”, ”revelată prin dicteu divin de către Iisus Hristos lui Jakob Lorber”, pe a cărei copertă figurează ca traducător.

Volumul 7 al seriei îi ”inspiră” lui Bivolaru ”în premieră planetară, taina formidabilă a Atributelor Dumnezeiești”, pentru a căror revelare își înființează o Biserică personală, ”Mişcarea Charismatică Teofanică”, ce include cursanți selectați de la MISA.

În cadrul conferințelor despre jurământ (link), Bivolaru a lansat o nouă ”revelație”:  o carte nou apărută intitulată „Evanghelia Primordială” conține, pentru prima dată în lume, învățăturile lui Iisus ce provin dintr-un manuscris secret, numit „Sursa” sau „Manuscrisul Q”, ce ar fi aparținut apostolului Petru.

Bivolaru susține că manuscris secret intitulat „Sursa” conține ”învățăturile lui Iisus fără adăugiri” și că ”evident că avem de a face cu unele adăugiri care au fost făcute ulterior de către apostoli”.

În realitate, după cum se poate constata la o verificare simplă (link), ”Sursa Q, Evanghelia Q (lb.germană Quelle = sursă) este o colecție ipotetică de rostiri ale lui Iisus.

Q face parte din materialul comun găsit în Evangheliile după Matei și Luca, dar nu și în Evanghelia după Marcu. Conform acestei ipoteze, acest material a fost extras din tradițiile evanghelice orale ale Bisericii timpurii.

Relația dintre cele trei evanghelii sinoptice depășește simpla similitudine. Evangheliile relatează adesea aceleași fapte, de obicei în aceeași ordine, uneori folosind aceleași cuvinte. Savanții constată că asemănările dintre Marcu, Matei și Luca sunt prea mari pentru a fi coincidențe.

Dacă ipoteza celor două surse este corectă, atunci Q ar fi fost probabil un document scris. Dacă Q a fost o tradiție orală comună, este puțin probabil că ar putea explica asemănările aproape identice, cuvânt cu cuvânt, dintre Matei și Luca atunci când citează materialul Q.

În mod similar, se poate deduce că Q a fost scris în greacă. Dacă Evangheliile după Matei și Luca se refereau la un document care a fost scris într-o altă limbă (cum ar fi aramaica), este foarte puțin probabil ca două traduceri independente să aibă exact aceleași formulări.

Dacă Q a existat, copiile fizice ale acestuia s-au pierdut de atunci.

Unii savanți cred totuși că acesta poate fi parțial reconstruit prin examinarea elementelor comune lui Matei și Luca (dar absente la Marcu).”

Așadar, nu s-a descoperit un manuscris fizic care a fost sursa Evangheliilor, ci doar se presupune că a existat. De asemeni, nu există dovezi că ar fi aparținut apostolului Petru.

Bivolaru contestă autenticitatea Evangheliilor bazate pe documente concrete (pe motiv că nu corespund cu opiniile lui), în schimb prezintă drept ”autentice” scrieri ipotetice (pe motiv că acestea îi convin propriilor interese) (detalii aici).

Iar interesul propriu este slăbirea autorității Scripturii, pentru a-și putea apoi insinua mult mai ușor ideile proprii:

”Nu trebuie să vă surprindă că s-au strecurat adăugiri sau elaborări ulterioare și nu Iisus este de vină că unele ființe umane au introdus fraze întregi disonante, care este evident că nu au fost rostite de Iisus.

Apropos de anumite amănunte jenante, vă semnalez în treacăt că, la ora actuală, există dovezi certe și care nu pot fi spulberate – deoarece se bazează pe fapte istorice verificate – și care arată că, fără îndoială, Iisus a avut un frate!

Exact ceea ce auziți: Iisus a avut un frate! Evident, aceasta nu exclude că, atunci când Iisus a fost născut, Fecioara Maria era Fecioară dar, după aceea, după nașterea lui Iisus, Maria – mama lui Iisus – a mai făcut un copil care a fost și a rămas fratele lui Iisus. Despre acest episod jenant pentru dogma creștină, se știa chiar foarte bine la Vatican de multă vreme și unul dintre cei care au cunoscut acest secret a fost Leonardo da Vinci.”

Și Dan Brown îl știe...

”Faptele istorice verificate ce nu pot fi spulberate” sunt la fel de solide precum Manuscrisul Q, care există cu certitudine, doar că nimeni nu îl are.

”Când l-a conceput și l-a născut pe Iisus, Maria a rămas Fecioară dar, după aceea, nu i-a mai mers!”

Bivolaru-Știe-Tot continuă apoteotic:

”În ceea ce privește evangheliile care figurează în Noul Testament, trebuie să știți că la fiecare dintre ele, pe ici pe colo, s-au realizat adăugiri și elaborări care au fost făcute ulterior. Poate o să vă surprindă ceea ce vă spun, dar singurele Evanghelii care nu au adăugiri și elaborări ulterioare sunt Evanghelia lui Toma care, din nefericire este apocrifă, și Evanghelia Mariei Magdalena, care este foarte puțin cunoscută și, din nefericire, este incompletă, lipsesc mai multe pagini din ea.”

”Lipsesc mai multe pagini din ea, dar știu eu că nici în acelea nu s-a intervenit! În încarnarea trecută, când am fost Iisus, i-am dictat-o eu însumi Mădălinei, în întregime!”

Apropos de Evanghelia după Toma - cea mai adevărată - aceasta îl contrazice flagrant pe Bivolaru în ceea ce privește jurămintele (vezi aici).

În conferința despre jurăminte, Magnus-Cel-Smerit a subliniat:

”Vă rog să considerați că tot ceea ce v-am spus acum nu urmărește nici să reducă valoarea sau să-l denigreze pe Iisus, pentru că el este o ființă divină, un veritabil model dumnezeiesc la care trebuie să ne raportăm în permanență.” 

Iată cum s-a raportat el, plin de umilință, în nuvela ”Aventuri în Shambala - partea 1” (link):

”Astfel, revelațiile inestimabile ale lui Iisus Hristos pe care le-a expus cât se poate de clar în cadrul Cuvântării sale dumnezeiești de pe munte, au anticipat cam în proporție de 50% taina criptică a Atributelor dumnezeiești, desemnate apoi de către creștini ca Preafericiri. Ulterior, în cadrul acestei școli spirituale ezoterice, bunul Dumnezeu NE-a dezvăluit taina fundamentală formidabilă a Atributelor dumnezeiești.”

De fapt, tot Iisus Hristos a fost cel care i-a ”revelat” restul până la 100%, prin ”dicteu divin” către ”intermediarul” Jakob Lober (link), dar Noul Mesia se face că a uitat asta.

Neobositul Bivolaurolsson continuă:

”Există, am putea spune, un creștinism esoteric foarte puțin cunoscut, pe care vom urmări – cu ajutorul lui Dumnezeu - să îl facem accesibil tuturor în cadrul Mișcării Carismatice Teofanice care a fost structurată cu ajutorul lui Dumnezeu, în această țară.” 

continuarea aici