Mature Dex

Mature Dex

39 items

·

422.5K views

·

6 comments

SmugMug + Flickr .

Connecting people through photography.

About
Jobs
Blog
Developers
Guidelines
Report abuse
Privacy
Terms
Help forum

English

SmugMug + Flickr .

Connecting people through photography.

You can save a photo or video to a gallery from its detail page, or choose from your faves here.

sursa: DEX '09 (2009) adăugată de LauraGellner acțiuni flag semnalează o greșeală link permalink repeat +1 definiție identică
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
1. A (se) maturiza. DEX '09 DEX '98 DN
limba italiană maturare DEX '09 DEX '98 DN
limba germană maturieren DEX '09 DEX '98 DN
1. Ajuns la deplină dezvoltare (fizică și intelectuală); cu judecată, cu experiență. DEX '09 DLRLC DN
sinonime: adult copt mare antonime: nematur
format_quote Filip crescuse parcă în timpul boalei lui, și părea acum matur. DUMITRIU, N. 194. DLRLC
format_quote Vorbea rar și domol, ca un om matur. CAMIL, PETRESCU O. I 150. DLRLC
1.1. (Despre manifestări ale oamenilor) Care dovedește judecată adâncă. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
format_quote Gândire matură. DLRLC
1.1.1. prin extensiune Adânc, profund. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
limba latină maturus DEX '09 DEX '98 DN
limba italiană maturo DEX '09 DEX '98 DN
1. tranzitiv intranzitiv A curăța o suprafață de praf, de gunoi etc. cu mătura ; a strânge, a îndepărta praful, gunoiul etc. cu mătura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
format_quote Dumitrache apuca mătura de coadă și mătura casa mai abitir ca o fată. STANCU, D. 6. DLRLC
format_quote Se puse de mătură coliba. ISPIRESCU, E. 396. DLRLC
format_quote Iar de cînd m-am măritat Nici un bine n-am aflat. De cu ziua mătur casa, Aprind focul, gătesc masa. ALECSANDRI, P. P. 308. DLRLC
format_quote figurat [Preotul citea] măturînd cu barba-i căruntă furnicile chirilice de pe ceaslovul dinainte-i. SADOVEANU, O. VII 216. DLRLC
format_quote figurat Haina-i măturînd pămîntul Și-o tîrăște-abia, abia. COȘBUC, P. I 224. DLRLC
format_quote Mai întîrzie puțin, ca să curețe blidele și să măture fărîmiturile subt vatră. SADOVEANU, B. 31. DLRLC
format_quote Credinciosul împăratului... vine cu gîndul să măture scrumul afară. CREANGĂ, P. 255. DLRLC
format_quote Derdicam și măturam prin casă ca o fată mare. CREANGĂ, A. 69. DLRLC
1.1. tranzitiv A atinge în trecere. DEX '09 DEX '98
2. tranzitiv prin analogie (Despre vânt, ape) A purta, a duce cu sine; a lua cu sine praful, gunoiul etc.; a străbate cu repeziciune o suprafață, îndepărtând totul din cale. DEX '09 DEX '98
3. tranzitiv figurat A înlătura pe cineva sau ceva, a da la o parte. DEX '09 DEX '98 DLRLC
sinonime: alunga azvârli goni înlătura
format_quote A pierit pentru totdeauna, măturată de Marea Revoluție, lumea «Revizorului» și a «Sufletelor moarte». STANCU, U.R.S.S. 96. DLRLC
format_quote Aduceți-mi degrabă o putină, o piele de cîne și două bețe, să fac o jucărică cum știu eu, și acuș vi-l mătur de-aici. CREANGĂ, P. 310. DLRLC
mătura-Maicii-Pr e cesta substantiv feminin articulat
m ă tură , m ă turi substantiv feminin
1. Obiect de uz casnic în forma unui mănunchi, făcut din tulpinile plantei cu același nume sau din nuiele, paie etc., cu care se curăță o suprafață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
diminutive: măturică augmentative: măturoi
format_quote Ce-are, mă, cîinele ăsta al tău, Pațanghele?! întrebă Matei al Barbului, ștergîndu-și cu mătura zăpada de pe opinci. PREDA, Î. 75. DLRLC
format_quote Și să văd pe maică-mea Cu mătura măturînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199. DLRLC
chat_bubble locuțiune verbală A da cu mătura = a mătura . DEX '09 DEX '98
2. Numele a două plante erbacee folosite la confecționarea măturilor : DEX '09
2.1. plantă bogat ramificată, cu flori verzi și violete (Sorghum vulgare). DEX '09 DLRLC
format_quote Nu i-a fost greu fugarului să se tîrîie într-un lan de mături. POPA, V. 126. DLRLC
format_quote Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adînce, dese, Păsări îmblînzite-n cuiburi distind penele alese. EMINESCU, O. I 43. DLRLC
2.2. plantă înaltă până la 2 metri, cu frunze late și cu tulpina bogată în materii zaharoase (Sorghum saccaratum). DEX '09
2.3. Lan de mături . DEX '09 DEX '98
3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, stufoasă, cu frunze mici, alungite, de un verde-deschis, cu flori verzi, folosită la confecționarea măturilor (Kochia scoparia). DEX '09 DEX '98
chat_bubble (în) sintagmă Mături de vrăjitoare = simptom de boală la pomii fructiferi și la unii arbori, cauzat de unele ciuperci microscopice sau de bacterii și caracterizat prin apariția pe ramurile atacate a unor ramificații degenerescente subțiri și dese. DEX '09 DEX '98
pelin-de-mături substantiv masculin
1. Plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în capitule (Artemisia scoparia) . DEX '09
Un articol lingvistic Flexionarea cuvintelor compuse
Fila Sinteză arată o listă condensată de definiții, compilată de echipa dexonline. Definițiile originale sunt disponibile pe fila Definiții . Puteți reordona filele pe pagina de preferințe .
Copyright © 2004-2022 dexonline (https://dexonline.ro)
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MATURÁ, maturez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) maturiza. – Din it. maturare, germ. maturieren.
matur a vtr [ At: DEX / Pzi: ~r e z / E: it maturare, ger maturieren ] 1-4 ( Liv ) A (se) maturiza ( 1-4 ).
MATURÁ, maturez, vb. I. Tranz. și refl. ( Livr. ) A (se) maturiza. – Din it. maturare, germ. maturieren.
MATURÁ vb. I. tr. , refl. A (se) maturiza. [< it. maturare, cf. germ. maturieren ].
MATURÁ vb. tr., refl. a (se) maturiza. (< it. maturare, germ. maturieren )
MATÚR, -Ă, maturi, -e, adj. Ajuns la deplină dezvoltare (fizică și intelectuală); cu judecată, cu experiență. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care dovedește judecată adâncă, serios, chibzuit; p. ext. profund. [ Acc. și: mátur ] – Din lat. maturus, it. maturo.
MĂTURÁ, mắtur, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A curăța o suprafață de praf, de gunoi etc. cu mătura ( 1 ); a strânge, a îndepărta praful, gunoiul etc. cu mătura. ♦ Tranz. A atinge în trecere. 2. Tranz. P. anal. (Despre vânt, ape) A purta, a duce cu sine; a lua cu sine praful, gunoiul etc.; a străbate cu repeziciune o suprafață, îndepărtând totul din cale. 3. Tranz. Fig. A înlătura pe cineva sau ceva, a da la o parte; a alunga, a azvârli, a goni. – Din mătură.
MĂTURÁ, mắtur, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A curăța o suprafață de praf, de gunoi etc. cu mătura ( 1 ); a strânge, a îndepărta praful, gunoiul etc. cu mătura. ♦ Tranz. A atinge în trecere. 2. Tranz. P. anal. (Despre vânt, ape) A purta, a duce cu sine; a lua cu sine praful, gunoiul etc.; a străbate cu repeziciune o suprafață, îndepărtând totul din cale. 3. Tranz. Fig. A înlătura pe cineva sau ceva, a da la o parte; a alunga, a azvârli, a goni. – Din mătură.
MẮTURĂ, mături, s. f. 1. Obiect de uz casnic în forma unui mănunchi, făcut din tulpinile plantei cu același nume sau din nuiele, paie etc., cu care se curăță o suprafață. ◊ Loc. vb. A da cu mătura = a mătura ( 1 ). 2. Numele a două plante erbacee folosite la confecționarea măturilor ( 1 ): a) plantă bogat ramificată, cu flori verzi și violete; mei-tătăresc (Sorghum vulgare); b) plantă înaltă până la 2 metri, cu frunze late și cu tulpina bogată în materii zaharoase (Sorghum saccaratum). ♦ Lan de mături ( 2 ). 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, stufoasă, cu frunze mici, alungite, de un verde-deschis, cu flori verzi, folosită la confecționarea măturilor ( 1 ) (Kochia scoparia). 4. (În sintagma) Mături de vrăjitoare = simptom de boală la pomii fructiferi și la unii arbori, cauzat de unele ciuperci microscopice sau de bacterii și caracterizat prin apariția pe ramurile atacate a unor ramificații degenerescente subțiri și dese. – Et. nec.
PELÍN ( 1 ) s. m. ( 2, 3 ) s. n. 1. S. m. Plantă erbacee cu frunze compuse, spintecate, albe-verzui, păroase și cu flori galbene, folosită în medicină și la prepararea unor băuturi (Artemisia absinthium). ◊ Compuse: Pelin-alb (sau -mic) = plantă asemănătoare cu pelinul ( 1 ), cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca). Pelin-de-mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în capitule (Artemisia scoparia). 2. S. n. Vin cu gust amărui, obținut prin tratarea lui cu pelin ( 1 ). 3. S. n. Băutură foarte amară, preparată din frunze de pelin ( 1 ) și folosită în scop curativ. – Din bg. pelin.
mat u r 1 , ~ă [ At: VÎRNAV, F. M. II, 36 v /11 / A și: m a tur / Pl : ~i, ~e / E: lat maturus, it maturo ] 1-2 smf , a (Om) ajuns la deplină dezvoltare fizică și intelectuală. 3 a ( D. ținută, judecată, acțiuni) Care aparține unui om ajuns la deplină dezvoltare. 4-5 a , av ( Pex ) (în mod) serios. 6-7 a , av (Într-un mod) care dovedește maturitate de gândire. 8-9 a , av (Într-un mod) care a fost bine judecat, îndelung chibzuit. 10-11 a , av ( Fig ) (Într-un mod) care denotă o bogată experiență și un număr mare de cunoștințe Si: dezvoltat , evoluat. 12 a ( Fig ) Ajuns într-un stadiu definitiv.
mătur a [ At: PSALT. HUR. 1^r/17 / Pzi: m ă tur / E: mătură ] 1-2 vtrm ( Fșa ) A curăța de praf, de gunoi etc. cu mătura ( 1 ). 3-4 vtrm ( Fșa ) A strânge praful, gunoaiele etc. cu mătura ( 1 ). 5 vt (Rar; c. i. coșurile caselor) A curăța de funingine. 6 vt A atinge în trecere. 7 vt ( Pan ; d. vânt sau apă) A înlătura din cale. 8 vt ( Pan ; d. vânt sau apă) A purta, a duce cu sine obiecte aflate pe o suprafață. 9 vt ( C. i. obiecte) A da la o parte. 10 vt (Rar) A lua. 11 vt ( Fig ; c. i. oameni) A alunga. 12 ( Spc ; Mat ) A trece peste Si: a parcurge, a străbate.
m ă tură sf [ At: NECULCE, L. 239 / V: ( reg ) ~re, ~tără / Pl : ~ri / E: nct ] 1 Obiect de uz casnic, în forma unui mănunchi, făcut din nuiele, paie etc. cu care se curăță gunoiul. 2-3 ( Îlv ) A da cu ~ra A mătura ( 1, 2 ). 4 ( Fig ; rar; dep ) Barbă mare. 5 Plantă erbacee, bogat ramificată, cu flori verzi și violete, utilizată la confecționarea măturilor ( 1 ) Si: ( pop ) bălur, flocoasă, mălai-tătăresc, mei-tătăresc, ( reg ) tătarcă (Sorghum vulgare) . 6 ( Șîc ~re-cu-bobu-negru ) Plantă erbacee, înaltă până la 2 metri, cu frunze late și tulpina bogată în materii zaharoase, utilizată la confecționarea măturilor ( 1 ) ( Sorghum saccharatum ). 7 ( Csc ) Lan de mături ( 5-6 ). 8 ( Șîc ~ -de-grădină, ~ri-de-grădină, ~ri-de-țară, ~ri-de-casă ) Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze verde-deschis, cu flori verzi, abia vizibile, folosită și la curățat Si: măturică ( 5 ) ( Kochia scoparia ). 9 ( Bot ; reg ; îc ) ~ra-Maicii-Precesta sau ~ -turcească Năfurică ( Artemisia annua ). 10 ( Bot ; reg ; îc ) ~ra-raiului Floarea-raiului ( Chrysanthemum cinerariifolium ). 11 ( Reg ; îc ) ~-albă Plantă nedefinită mai îndeaproape. 12 ( Trs ) Bidinea. 13 ( Ban ) Unealtă cu care se amestecă în laptele pus la fiert, în laptele în care s-a pus cheagul etc. Si: ( reg ) măturică ( 10 ), măturice ( 4 ), măturișcă ( 4 ), măturoi ( 6 ), măturuță ( 3 ). 14 ( Ban ; art.) Dans țărănesc care se joacă în perechi, unul dintre dansatori ținând în loc de parteneră o mătură ( 1 ). 15 ( Ban ; art.) Melodie după care se execută mătura ( 14 ).
MATÚR, -Ă, maturi, -e, adj. Ajuns la o deplină dezvoltare (fizică și intelectuală); cu judecată, cu experiență. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care dovedește judecată adâncă, serios, chibzuit; p. ext. profund. [ Acc. și: mátur ] – Din lat. maturus, it. maturo.
MẮTURĂ, mături, s. f. 1. Obiect de uz casnic în forma unui mănunchi, făcut din tulpinile plantei cu același nume sau din nuiele, paie etc., cu care se curăță o suprafață. ◊ Loc. vb. A da cu mătura = a mătura ( 1 ). 2. Numele a două plante erbacee întrebuințate la confecționarea măturilor ( 1 ): a) plantă bogat ramificată, cu flori verzi și violete; mei-tătăresc (Sorghum vulgare); b) plantă înaltă până la 2 metri, cu frunze late și cu tulpina bogată în materii zaharoase (Sorghum saccaratum). ♦ Lan de mături ( 2 ). 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, stufoasă, cu frunze mici, alungite, de un verde-deschis, cu flori verzi, folosită la confecționarea măturilor ( 1 ) (Kochia scoparia). 4. (În sintagma) Mături de vrăjitoare = simptom de boală la pomii fructiferi și la unii arbori, cauzat de unele ciuperci microscopice sau de bacterii și caracterizat prin apariția pe ramurile atacate a unor ramificații degenerescente subțiri și dese. – Et. nec.
PELÍN ( 1 ) s. m. ( 2, 3 ) s. n. 1. S. m. Plantă erbacee cu frunze compuse, spintecate, albe-verzui, păroase și cu flori galbene, întrebuințată în medicină și la prepararea unor băuturi (Artemisia absinthium). ◊ Pelin alb (sau mic) = plantă asemănătoare cu pelinul ( 1 ), cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca). Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în capitule (Artemisia scoparia). 2. S. n. Vin cu gust amărui, obținut prin tratarea lui cu pelin ( 1 ). 3. S. n. Băutură foarte amară, preparată din frunze de pelin ( 1 ) și folosită în scopuri curative. – Din bg. pelin.
MATÚR, -Ă, maturi, -e, adj. (Despre oameni) Ajuns la o vîrstă cînd dezvoltarea fizică și mai ales cea intelectuală sînt depline; cu judecată, cu experiență. Filip crescuse parcă în timpul boalei lui, și părea acum matur. DUMITRIU, N. 194. Vorbea rar și domol, ca un om matur. CAMIL, PETRESCU O. I 150. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care dovedește judecată adîncă, raționament solid, seriozitate; p. ext. profund, adînc. Gîndire matură. – Accentuat și: (popular) mátur.
MĂTURÁ, mătur, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a șterge cu mătura o suprafață. Dumitrache apuca mătura de coadă și mătura casa mai abitir ca o fată. STANCU, D. 6. Se puse de mătură coliba. ISPIRESCU, E. 396. Iar de cînd m-am măritat Nici un bine n-am aflat. De cu ziua mătur casa, Aprind focul, gătesc masa. ALECSANDRI, P. P. 308. ◊ Fig. [Preotul citea] măturînd cu barba-i căruntă furnicile chirilice de pe ceaslovul dinainte-i. SADOVEANU, O. VII 216. Haina-i măturînd pămîntul Și-o tîrăște-abia, abia. COȘBUC, P. I 224. ♦ A aduna ceva, a strînge cu mătura. Mai întîrzie puțin, ca să curețe blidele și să măture fărîmiturile subt vatră. SADOVEANU, B. 31. Credinciosul împăratului... vine cu gîndul să măture scrumul afară. CREANGĂ, P. 255. ◊ Intranz. Derdicam și măturam prin casă ca o fată mare. CREANGĂ, A. 69. 2. Fig. A înlătura pe cineva sau ceva, a alunga, a goni, a face să dispară. A pierit pentru totdeauna, măturată de Marea Revoluție, lumea « Revizorului » și a « Sufletelor moarte ». STANCU, U.R.S.S. 96. Aduceți-mi degrabă o putină, o piele de cîne și două bețe, să fac o jucărică cum știu eu, și acuș vi-l mătur de-aici. CREANGĂ, P. 310.
MẮTURĂ, mături, s. f. 1. Obiect de uz casnic, în forma unui mănunchi, făcut din tulpinile plantei cu același nume, sau de nuiele, paie etc., cu care se mătură. Ce-are, mă, cîinele ăsta al tău, Pațanghele?! întrebă Matei al Barbului, ștergîndu-și cu mătura zăpada de pe opinci. PREDA, Î. 75. Și să văd pe maică-mea Cu mătura măturînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 199. 2. Plantă erbacee din familia gramineelor, bogat ramificată, cultivată în scopuri industriale sau pentru facerea obiectului descris mai sus (Sorghum vulgare). Nu i-a fost greu fugarului să se tîrîie într-un lan de mături. POPA, V. 126. Și prin tufele de mături, ce cresc verzi, adînce, dese, Păsări îmblînzite-n cuiburi distind penele alese. EMINESCU, O. I 43.
MATÚR, -Ă adj. Ajuns la maturitate. ♦ Copt la minte; cu experiență. ♦ Serios, adânc, profund, chibzuit. [ Acc. și mátur. / < lat. maturus, it. maturo ].
MATÚR, -Ă adj. 1. ajuns la maturitate; adult. ◊ copt (la minte), cu experiență. 2. serios, adânc, profund. (< lat. maturus, it. maturo )
MATÚR ~ă (~i, ~e) 1) (despre organisme, ființe) Care se află în stare de dezvoltare deplină; ajuns în faza de maturitate; adult. 2) (despre persoane ș i despre manifestările lor) Care denotă profunzime și maturitate; cu înțelepciune profundă și serioasă. Om ~. Judecată ~ă. /Tities Images
Milf Suck Young Cock
Huge Natural Boob Pics

Mature Dex

Report Page