Lucru Mecanic Unitate De Masura
👉🏻👉🏻👉🏻 ВСЯ ИНФОРМАЦИЯ ДОСТУПНА ЗДЕСЬ ЖМИТЕ 👈🏻👈🏻👈🏻
Sort by Newest
Best
Popular
Newest
Oldest
Loading comment...
The comment will be refreshed after 00:00 .
Comentariul tău, publicat ca Vizitator, va fi evaluat în vederea publicării.
Doar utilizatorilor care au cont pe site ori face folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
0
Up
0
Down
Răspunde
Distribuie
Comentariul tău, publicat ca Vizitator, va fi evaluat în vederea publicării.
Doar utilizatorilor care au cont pe site ori face folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
2
Up
1
Down
Răspunde
Distribuie
Comentariul tău, publicat ca Vizitator, va fi evaluat în vederea publicării.
Doar utilizatorilor care au cont pe site ori face folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
1
Up
0
Down
Răspunde
Distribuie
Comentariul tău, publicat ca Vizitator, va fi evaluat în vederea publicării.
Doar utilizatorilor care au cont pe site ori face folosesc conturile de FB, Twitter ori Google li se publică în mod automat comentariile.
1
Up
1
Down
Răspunde
Distribuie
Primește info pv evoluția discuției
ori scrie un comentariu ca „vizitator”
Postează
Lucrul mecanic este efectuat de o forţă care acţionează asupra unui corp şi îşi deplasează punctul de aplicaţie pe direcţia şi în sensul ei.
Formula de calcul a lucrului mecanic:
unde F este forţa ce acţionează asupra corpului, iar d este distanţa pe care aceasta îşi deplasează punctul de aplicaţie.
Cu ajutorul acestei formule putem defini lucrul mecanic ca fiind mărimea fizică scalară direct proporţională cu produsul dintre forţa care acţionează asupra unui corp şi distanţa pe care aceasta îşi deplasează punctul de aplicaţie pe direcţia şi în sensul ei.
Fiind unul dintre modurile de transfer ale energiei, în sistemul internaţional de unităţi lucrul mecanic se exprimă în jouli (J).
Lucrul mecanic este o mărime fizică algebrică, măsura fiind pozitivă, nulă sau negativă. Lucrul mecanic pozitiv este lucru mecanic motor, iar lucrul mecanic negativ este cunoscut ca fiind lucru mecanic rezistent . Forţele perpendiculare pe direcţia de deplasarea efectuează un lucru mecanic nul (egal cu 0).
Lucrul mecanic al forţei de greutate se calculează după formula
unde m = masa corpului, g = acceleraţia gravitaţională, h = înălţimea de la care corpul coboară.
Lucrul mecanic al forţei elastice are formula de calcul
unde k = constanta elastică, x = deformarea.
Lucrul mecanic al forţei de frecare se poate calcula cu ajutorul formulei
unde x = coeficientul de frecare, N = forţa de apăsare normală la suprafaţa de contact, d = distanţa.
Puterea mecanică arată capacitatea unei forţe de a efectua lucru mecanic, se notează cu P şi are următoarea formulă de calcul:
unde T este timpul în care forţa efectuează lucrul mecanic. Pe baza formulei definim puterea mecanică ca fiind mărimea fizică scalară numeric egală cu lucrul mecanic efectuat de o forţă şi timpul necesar efectuării acestuia.
În sistemul internaţional de unităţi, puterea mecanică se măsoară în waţi (W). O altă unitate de măsură a puterii mecanice este calul - putere, un cal - putere fiind egal cu 736 W. În cazul în care viteza corpului e constantă, putem deduce o a doua formulă de calcul a puterii mecanice (aceasta e valabilă doar când acceleraţia e nulă!)
Ştim că P = L / T şi mai ştim şi că L = F * d . Ne va rezulta formula P = F * d / T . Dar d / T = v ( viteza corpului ). De aici rezultă că P = F * v .
We use cookies on our website. Some of them are essential for the operation of the site, while others help us to improve this site and the user experience (tracking cookies). You can decide for yourself whether you want to allow cookies or not. Please note that if you reject them, you may not be able to use all the functionalities of the site.
Recent Changes
Random page
Community
Videos
Images
Modificare sursă
Istoric
Talk (0)
Community content is available under CC-BY-SA unless otherwise noted.
More Math Wiki
0
Echilibru mecanic
1
Unghi înscris în cerc
2
Legile lui Kirchhoff
Noţiunea de lucru mecanic a apărut din necesitatea de a măsura munca (fizică) depusă de om,
precum şi de maşinile construite de el pentru a-i ajuta în această muncă.
Să considerăm situaţia simplă în care un buştean este deplasat pe un plan orizontal cu ajutorul
unui cablu de către un om. Aceeaşi deplasare se poate realiza şi cu ajutorul unui cal sau al unui tractor.
Generalizând până la abstractizare interacţiunea care se realizează prin intermediul cablului între buştean
pe de o parte şi om, cal sau tractor pe de altă parte, s-a ajuns la noţiunea de forţă. Această noţiune ne
permite să facem abstracţie de situaţia concretă considerată şi în loc să spunem că omul munceşte, vom
spune că forţa F produce un lucru mecanic. Lucrul mecanic al forţei F este cu atât mai mare cu cât
intensitatea forţei şi deplasarea corpului (asupra căruia acţionează forţa) sunt mai mari. Pentru
generalizare, se poate face abstracţie şi de corpul considerat şi spune că o forţă produce lucru
mecanic atunci când punctul său de aplicaţie se deplasează. O forţă care acţionează asupra unui
rigid are caracterul unui vector alunecător, adică efectul forţei nu se schimbă dacă punctul de aplicaţie se
deplasează pe suportul ei. Trebuie observat că în cadrul noţiunii de lucru mecanic al unei forţe nu o
astfel de deplasare este luată în considerare, ci deplasarea efectivă a punctului de pe corp în care se
consideră aplicată forţa.
Denumirea de lucru (travail d'une force) a fost dată de inginerul francez Gaspard-Gustave Coriolis .
Conţinutul noţiunii s-a adâncit, o dată cu cea de căldură, în secolul al XlX-lea când s-a dovedit
experimental că există un raport constant între valoarea numerica a lucrului mecanic (care este legat de mişcarea
mecanică) şi cantitatea de căldură (care este legată de o formă de mişcare nemecanică a materiei) în care acesta se poate transforma.
a) este o mărime scalară având ca unitate de măsură în sistemul internaţional SI joule-ul ( J ) şi în sistemul tehnic kilogram - forţă - metrul (kgf.m);
b) este pozitiv când şi poartă în acest caz numele de lucru mecanic motor
c) este negativ când şi poartă în acest caz numele de lucru mecanic rezistent
e) dacă deplasarea este compusă din n deplasări elementare:
Deci: lucrul mecanic elementar corespunzător unei deplasări compuse este egal cu suma
lucrurilor mecanice elementare aferente deplasărilor componente;
f) dacă forţa F reprezintă rezultanta unică a unui sistem de forţe:
Adică, lucrul mecanic elementar corespunzător rezultantei unui sistem de forţe este egal cu
suma algebrică a lucrurilor mecanice elementare ale forţelor componente.
Când este corespunzător unei forţe variabile şi
unei deplasări finite a punctului material între punctele A
şi B pe o traiectorie curbilinie (figura 2) lucrul mecanic
este dat de expresia:
Expresia (9) se obţine prin descompunerea mişcării finite în mişcării elementare pentru care forţa
se consideră constantă., iar arcul de curbă se aproximează cu coarda şi însumarea lucrurilor mecanice
elementare corespunzătoare.
Din relaţia (9) se observă că lucrul mecanic corespunzător unei deplasări finite a unui punct
material şi unei forţe variabile depind atât de modul cum variază forţa, cât şi de forma traiectoriei.
În cazul în care forţa F este conservativă expresia ei
este:
Funcţia de forţă este o funcţie scalară de coordonatele punctului, cu ajutorul căreia se pot
determina componentele forţei astfel:
Pentru a exista o funcţie de forţă trebuie îndeplinite condiţiile lui Cauchy , care sunt :
unde şi sunt funcţiile de forţă corespunzătoare poziţiilor iniţială şi finală.
Rezultă că: lucrul mecanic total în cazul unei forţe conservative depinde numai de poziţiile
iniţială şi finală ale punctului, fiind independent de forma traiectoriei.
În locul funcţiei U , se poate considera funcţia V , numită şi funcţie potenţial şi definită prin
relaţia: Nu s-a putut interpreta (eroare de sintaxă): {\displaystyle V = −U \!.}
În acest caz, lucrul mecanic elementar are expresia Nu s-a putut interpreta (eroare de sintaxă): {\displaystyle dL = −dV \!.}
Funcţia de forţă U şi funcţia potenţial V nu pot fi determinate decât cu aproximaţia unei
constante.
Dacă un punct material este acţionat simultan de un sistem de forţe conservative care derivă din funcţiile de forţă astfel încât:
adică rezultanta derivă din funcţia de forţă
Un astfel de sistem de forţe se numeşte sistem conservativ .
a) Forţa este constantă ca modul şi direcţie iar traiectoria este o curbă oarecare (fig. 3).
Faţă de mamamamama
unde este unghiul dintre segmentul de d B şi axa Ox .
Semnul plus se iareaptă A când punctul coboară, iar semnul minus când punctul urcă.
b) În cazul în care este o forţă gravitaţională
(figura 4) notând-o cu G, rezultă:
Rezultă că: lucrul mecanic al unei greutăţi nu depinde de forma traiectoriei pe care se
deplasează punctul său de aplicaţie, ci depinde. numai de poziţiile extreme între care se efectuează
mişcarea, fiind egal cu produsul dintre valoarea numerică a forţei şi diferenţa de cotă dintre poziţiile
iniţială şi finală.
c) Lucrul mecanic al unei forţe elastice . Se consideră un resort spiral OM în stare liberă fixat în
punctul 0 (figura 5). Prin întinderea arcului cu lungimea x ia
naştere o forţă proporţională cu alungirea resortului.
Coeficientul de proporţionalitate notat prin k poartă numele de
constantă elastică a resortului şi reprezintă forţa necesară pentru a
produce o alungire a resortului egală cu unitatea. Pentru o
deplasare elementară dx a punctului din în lucrul
mecanic elementar corespunzător forţei elastice şi deplasării
este :
Pentru o deplasare finită din A în B a extremităţii M a
resortului când acesta este întins, lucrul mecanic va fi:
Se consideră un solid rigid liber (figura 6), supus acţiunii unui sistem de forţe active
Lucrul mecanic elementar corespunzător forţei şi deplasării elementare a punctului de aplicaţie al forţei este:
unde este vectorul de poziţie al punctului M faţă de punctul 0 .
Pentru întregul sistem de forţe se obţine:
1. — deplasarea elementară prin translaţie a rigidului
2. — unghiul elementar de rotaţie considerat ca vector;
3. — vectorul rezultant al sistemului de forţe active;
4. — vectorul moment rezultant al sistemului de forţe active relativ la polul 0 ;
Un caz important în aplicaţiile tehnice este acela al
unui rigid acţionat de un cuplu Nu s-a putut interpreta (eroare de sintaxă): {\displaystyle (\vec F; −\vec F). \!}
În acest caz mişcarea rigidului este o rotaţie.
Având în vedere că din relaţia (23) se obţine:
Când axa de rotaţie coincide cu suportul lui şi acesta este constant, rezultă:
Se consideră două puncte materiale şi asupra cărora acţionează forţele interioare şi
respectiv (figura 7).
Fie şi vectorii de poziţie ai punctelor şi în raport cu punctul fix 0 .
Lucrul mecanic elementar aferent forţelor şi
respectiv şi deplasărilor elementare ale punctelor de aplicaţie le forţelor este:
În expresia (26) este un scalar pozitiv sau negativ după cum punctele şi se resping sau
se atrag.
Dacă punctele materiale aparţin unui sistem material rigid iar rezultă
că: suma lucrurilor mecanice elementare ale forţelor interioare ce acţionează punctele unui sistem
material rigid, pentru orice deplasare elementară a sistemului este nulă.
În figura 8 este arătată reprezentarea grafică a lucrului mecanic cu ajutorul unei diagrame.
În abscisă se reprezintă proiecţia deplasării pe direcţia forţei, iar în ordonată este reprezentată forţa.
Lucrul mecanic corespunzător forţei şi deplasării finite este egal cu valoarea ariei dată de diagrama a :
iar în cazul unui moment prin valoarea suprafeţei date de diagrama b .
Lucru mecanic - Wikipedia
Scientia.ro - Lucrul mecanic şi puterea mecanică
Lucru mecanic | Math Wiki | Fandom
Fizica clasa VII: Lucrul , puterea şi energia mecanică . Lectia 2: Lucrul ...
Unitati de masura
Kaaral 360 Палитра
Kodi Гель Лак Официальный
Аэрограф Jas 1113 Купить
Lucru Mecanic Unitate De Masura
