Cu MISA în instanță: 4. MINȚIND cu MÂNA pe CRUCE!

(continuare din partea a 3-a)

În precedenta parte, s-a arătat care au fost reclamațiile pe care MISA le-a adus fostului cursant M.C. și modul în care acestea au fost confecționate de către reclamantă prin denaturarea propriilor probe, prin ascunderea realității și prin interpretarea cu dublă măsură a situației. Toate aceste probe se dovedeau a fi false la o simplă verificare, părând un pretext jalnic și în același timp mincinos pentru a porni acțiunea civilă, urmând ca totul să se decidă prin audierea martorilor. 

Dăm cuvântul celui reclamat:

”În lipsa unor probe concrete și cu argumentele spulberate, cum mai putea dovedi reclamanta că cineva anume a scris un articol anonim pe un blog anonim? Evident, nimeni nu fusese martor la redactarea și postarea articolului și cu atât mai puțin a TUTUROR articolelor.

Și atunci cum să procedeze MISA? Simplu: Din moment ce singurul martor la publicarea articolului era doar autorul, doar acesta ar fi putut furniza dovada și nimeni altcineva! Mișcarea evidentă a fost aceasta: niște ”martori” să vină în instanță și jure cu mâna pe cruce că l-au auzit pe pârât cum recunoaște că el este autorul! E ca și cum ar pune arma crimei în mâna victimei, ar duce mâna cu arma la tâmpla acestuia, după care ar apăsa degetul victimei pe trăgaci! Asta e soluția pe care au găsit-o și care era unica posibilă.”

MISA a afirmat:

”Prin intermediul martorilor indicați, vom dovedi că pârâtul este autorul articolului reclamat, deoarece acesta este autorul întregului conținut al blogului pe care l-a preluat integral în anul 2021, anterior publicării articolului incriminat.”

Așadar., în spiritul logicii desăvârșite cu care ne-a obișnuit, MISA nu era în stare să demonstreze că pârâtul era autorul unui SINGUR articol, dar trâmbița că va demonstra că acesta este autorul TUTUROR articolelor!

Mai mult, după ce tot procesul reclamanta MISA a țipat că pârâtul este cel mai mare mincinos, își baza acțiunea pe... declarațiile auto-incriminatoare ale pârâtului care subit, atunci și doar atunci, spunea adevărul ca în transă!

Și cine erau martorii propuși de MISA? Cei mai obiectivi și mai neimplicați: cursanți și instructori MISA!

Iar aceștia, neavând cum să fie martori direcți la scrierea și publicarea articolului și neavând cum să aducă vreo dovadă fizică a pretinsei recunoașteri din partea pârâtului, veneau în instanță crezând că e ca la relatările de după meditațiile MISA, pe care Bivolaru le autentifică de îndată, dacă servesc scopului urmărit.

Numai ce termină ei de declarat și gata, instanța cade pe spate și autentifică mărturiile ca fiind Adevărul Ultim Divin!

Chiar și în cazul unui proces legat de un eveniment produs în public - cum ar fi o tamponare în trafic la care asistă martori ce nu au legături cu părțile și care se aflau întâmplător în zonă, și în acest caz se cer expertize ale poliției rutiere: fotografii ale mașinilor, ale urmelor de frânare, măsurători ale urmelor și estimarea vitezei probabile etc.

Dacă până și în cazul martorilor cu adevărat neimplicați se cer probe fizice, căci oamenii sunt subiectivi, interpretează ceea ce văd prin prisma prejudecăților lor atunci, cu atât mai mult este necesar ca, în cazul unor martori ce au legături cu una dintre părți,  să existe probe solide care să le confirme declarațiile.

MISA a pretins că martorii sunt voluntari, nu sunt membri ai Asociației MISA și nu sunt angajați ai acesteia. Cei care cunosc situația de la MISA știu ce înseamnă voluntariat de decenii la MISA, iar expresia ”angajați la MISA” (mai ales carte de muncă) le stârnește râsul, căci vine din partea celei care promovează ”karma yoga” doar în beneficiu propriu. MISA se folosește în mod ticălos de faptul că membrii asociației sunt doar 21-22 (depinde pe cine întrebi), în timp ce toți ceilalți care au legături cu activitățile asociației sunt ”cursanți și simpatizanți”.

Evident, instanța nu are cum să știe acestea și este greu de arătat că niște instructori și cursanți de la MISA au legături de interes cu aceasta. De asemenea, cum să dovedești dușmănia adepților MISA față de toți cei care critică mișcarea?

Sunt declarații și conferințe ale Maistrului despre ”demonicii plini de ură”, dar sunt suficiente într-o instanță unde totul este pe acte?

Astfel, cel reclamat nu doar că a avut de înfruntat adversitatea unei organizații mincinoase, ci a avut de luptat cu declarațiile mincinoase ale foștilor colegi, care mimau acum detașarea și obiectivitatea. Și ce declarații!

Toți cei trei martori ai MISA - persoane cu opinii și afinități diferite - au susținut ”la unison” că toate articolele ulterioare presupusei preluări a blogului de către pârâtul fost cursant au - țineți-vă bine - ACELAȘI STIL cu cele ale pârâtului de pe când acesta scria pe fostul forum! Instanța nu a plecat după fentă și a decis:

”În ceea ce priveşte argumentul legat de un anumit stil de scriere a articolului, la care şi toţi martorii au făcut referire, reţine instanţa că este o apreciere subiectivă a acestora, fără o minimă bază probatorie în actele de la dosar. Lipsesc elemente de comparaţie adecvate pentru ca şi instanţa să-şi formeze o părere despre stilul de a scrie articole al lui @emacris, nefiind suficientă trimiterea la activitatea user-ului de pe fostul forum, pe de o parte fiind slab relevată, pe de altă parte fiind evident că stilul de pe un forum, pe care sunt postate relatări, impresii, comentarii și discuții libere, nu poate fi la fel cu cel de pe un blog de articole și analize. De remarcat că martorii nu detaliază în ce constă unicitatea stilului pârâtului.”

”Activitatea user-ului de pe fostul forum, fiind slab relevată” tocmai pentru că, dacă era puternic relevată, ieșea la iveală minciuna gogonată că pârâtul este unicul autor al blogului și acuzatorii nu mai puteau demonstra că articolul nesemnat era al acestuia. Dar aceste argument de ordin general și abstract al instanței nu este singurul motiv al respingerii tezei autorului unic.

Instructorul lui, mare profet și clarvăzător, a declarat că pârâtul ”a lăsat să se înțeleagă” că pregătea articolul incriminat  încă din iulie 2020 (vezi declarațiile martorilor în instanță din documentul inserat la final). Mare profet, mare caracter...

Când colo, articolul apare nu pe fostul forum care exista atunci, ci pe actualul blog care, la data discuției din 2020, era inactiv. Și cea a rezultat după laborioase pregătiri și o maturare de doi ani?

Un copy-paste după o postare veche de 15 ani a Admin-ului fostului forum Exmisa (arhivă) care, culmea, aparținea unui topic blocat chiar de către Admin. Deci pârâtul nu avea cum să-i spună pretinsului martor că ”pregătește” articolul, pentru că nu ar fi primit aprobarea Adminului de creare a unui nou topic cu materiale copiate chiar de la Admin.

Nu se susține nici ipoteza că pârâtul pregătea articolul fără să știe de ceea ce era deja publicat pe forum, căci ceea ce a apărut pe blog nu conține informații suplimentare față de ceea ce era pe forum.

Mai mult, sursa articolului incriminat este sigur postarea în limba engleză de pe fostul forum căci, dacă s-ar presupune că a fost editată mai întâi postarea în limba română, este greu de crezut că traducerea în engleză ar fi ajuns să conțină, din pură întâmplare, pasaje identice cu cele ce existau demult, pe forum.

De altfel, varianta în limba română de pe fostul forum (arhivă) este de fapt conținutul Rechizitoriului MISA-DIICOT din 2004.

În fine, articolul incriminat de pe blog conține 4 fotografii dar, după cum se poate vedea în arhivă, la data de 26 dec 2010 (data arhivării) primele 2 fotografii, ce avuseseră peste 1000 de vizualizări, deja nu mai erau accesibile.

Prin urmare, pârâtul - cursant dedicat în 2010 - nu știa de această postare de pe fostul forum și nu avea de unde să ia celelalte 2 poze. Concluzie: martori mincinoși!

Dintre cei 3 ”martori”, unul singur a făcut declarații cu privire la fapte ulterioare apariției articolului incriminat!

Cică s-ar fi întâlnit - exact când era nevoie - cu pârâtul, care i-ar fi ”dat de înțeles” că el ar fi autorul. Dialogul ar fi fost așa:

”Am avut o discuție în legătură cu acest articol în vara anului 2022, l-am întrebat dacă este adevărată informația postată, că MISA a fost înființată ilegal”, iar pârâtul a spus "Da, sunt dovezi că asociația a fost înființată ilegal”. 

Pârâtul a spus că el spune numai adevărul, împrejurare în care eu l-am întrebat ”cum stă treaba cu articolul în care se consideră că MISA este înființată ilegal, iar pârâtul mi-a răspuns că sunt dovezi că asociația a fost înființată ilegal. Nu l-am întrebat direct dacă el a scris articolul.”

Păi da, că dacă îl întreba direct, pierdea calitatea de martor! Cine ar mai crede în instanță un ”martor” care conduce discuția în sensul urmărit, în loc să asiste întâmplător? Așa că întrebările au fost puse pe ocolite și tot pe ocolite a fost și concluzia trasă de reclamantă.

De fapt, dacă se ia de bun dialogul prezentat mai sus, ”martorul” a avut de recitat în instanță altă poezie, dar s-a emoționat din cauza stării de releu divin, în care voia lui ”Dumnezeu” se revărsa prin el și-i șoptea: ”Așa, minte cu nerușinare, că e pentru o cauză nobilă!”

Așa că a declarat abureala de mai sus, în care a repetat inutil fraza ”sunt dovezi”, pe care o putea afirma oricine a citit articolul, în loc să zică ceva foarte vag dar mai logic, în genul:

”L-am întrebat cum stă treaba cu articolul, iar pârâtul a spus că el spune numai adevărul.”

Au fost niște fluctuații în rețeaua Matrix-ului, niște tulburări în ”Forță”...

Un alt semnificativ: în 5.09.2022, reclamanta făcea următoarea declarație la dosar:

”Prin intermediul martorilor indicați am arătat că vom dovedi că pârâtul este autorul articolului reclamat, deoarece acesta este autorului întregului conținut al blogului pe care l-a preluat integral în anul 2021, anterior publicării articolului incriminat.”

Rezultă că în septembrie 2022 reclamanta încă nu știa că unul dintre ”martorii” ei avea să susțină în instanță cum că pârâtul ar fi recunoscut indirect de față cu el că este autorul articolului reclamat!

Pe cale de consecință, declarația dată de acest martor în instanță în aprilie 2023 a fost ticluită după septembrie 2022 și, prin urmare, ulterior datei pretinsei întâlniri din iunie 2022! Și uite-așa mai iese o ticăloșie la iveală, marcă neînregistrată MISA!

Ca să se vadă foarte clar că respectivul martor minte, acesta a mai făcut o declarație, descrisă chiar de către instanță ca fiind falsă: a relatat că știa că pârâtul scrie pe forum încă de la finele anului 2019, din vremea când pârâtul încă frecventa cursul de yoga.

În realitate, așa cum se poate vedea din documentul trimis inserat la final, contul de pe forum al pârâtului a fost creat abia în aprilie 2020. În plus, dacă pârâtul era cursant dar totuși scria pe un forum anti-MISA, ar fi fost exclus de la curs!

Așadar nu poate fi vorba despre o eroare de memorie, ci este o declarație anume ticluită pentru instanță. Dar adevărul a ieșit la lumină: martorii din partea MISA mint sub jurământ cu mâna pe cruce!

Ce respectarea Adevărului, ce consacrare către Dumnezeu, ce porunca a 9-a (”Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui”, ce jurământ în instanță cu mâna pe Biblie:

”Jur să spun Adevărul și numai Adevărul și să nu ascund nimic din ceea ce știu. Așa să îmi ajute Dumnezeu!”

Devoțiunea totală și necondiționată față de Bivolaru și de sectă e singurul crez al instructorului MISA. Reducerea la tăcere a celor ce demască MISA și pe gurul acesteia e mai presus de poruncile divine. Și cum fanaticii misani nu pot combate pe critici cu argumente, s-au folosit de instanță pentru a intimida, șantaja și, în cele din urmă, pentru a încerca să închidă blogul.

Planul MISA era acesta:

- din moment ce blogul e anonim iar articolele nu sunt semnate, ”era necesar” să-i atribuie blogul unei persoane cu nume și adresă

- cum nu poți deschide o acțiune în instanță pe criterii generale, abstracte, ”era necesar” un pretext: un articol, unul singur, ce conținea afirmații reclamate de MISA ca fiind ilicite (de fapt, după cum s-a arăta mai sus, era extras din Rechizitoriul MISA-DIICOT).

- deși pârâtul era reclamat pentru un articol, MISA a adăugat la dosar acuzațiile cum că pârâtul este în prezent deținătorul, autorul unic și Administratorul blogului, încercând să obțină în instanță recunoașterea acestor afirmații. Era nevoie de aceste acuze mai târziu.

- instructorul pârâtului a declarat în instanță că pârâtul pregătea cu doi ani înainte nu doar articolul reclamat, ci și postări cum că MISA este o sectă, de unde reiese care era pasul următor al MISA

- pârâtul urma să fie reclamat pentru articolele și comentariile numeroase despre faptul că MISA este o sectă.

De aici se întrevăd alți doi pași:

- obținerea în instanță a unei ”sui-generis adeverințe” (inclusiv pentru presă) cum că MISA nu este o sectă 

- acționarea în instanță a pârâtului pentru întreg blogul și obligarea acestuia de a-l închide

Pentru îndeplinirea acestui plan diabolic, nu s-au dat în lături de la nimic, dar au mâncat lături: fals, deformarea propriilor probe, mărturie mincinoasă, intimidare, șantaj. ”Scopul scuză mijloacele!” a devenit deviza MISA.

Detalii ale procesului în documentul inserat aici.

Se recomandă descărcarea documentului pe PC, pentru a putea accesa ușor adresele de internet. Va urma.