”Apostații” și postacii sectelor

Într-o postare 🔗 pe canalul său de pe Instagram 🔗, Ashleigh Freckleton - o victimă a abuzurilor MISA - descrie tactica pe care o folosesc sectele abuzive, ce este denumită pe scurt DARVO: Deny (Neagă), Attack (Atacă), Reverse (Inversează rolul) Victim (Victimei) Offender (cu Infractorul). Ea mai scrie:

”În esență, încearcă să le fure victimelor dreptul de a se pronunța împotriva abuzului, transferând vina asupra lor. O abordare deosebit de comună este asumarea rolului de ”învinuit în mod fals” și încercarea de a ataca credibilitatea acuzatorilor.”

În intervalul care a trecut de la acțiunile poliției franceze din 28 noiembrie 2023 împotriva lui Bivolaru și acoliților lui, atitudinea MISA a parcurs toate aceste faze. Evident, primul reacție după stupefacția produsă de aflarea veștii a fost NEGAREA:

”Noi nu avem treabă cu așa ceva, nu e adevărat nimic din ce se spune, noi suntem neprihăniți, deși n-am fost la fața locului, știm sigur că nu are cum să fie așa!”

În ordinea intrării pe teren: comunicat ATMAN, 29 noiembrie 🔗:

”Respingem oricare dintre aceste acuzații absurde actuale care sunt aduse fără dovezi. Federația ATMAN nu este responsabilă și nu răspunde pentru viața privată a elevilor și profesorilor școlilor membre”,

deși e vorba chiar de Tătucul Suprem al organizației!

MISA care așteaptă bilet la ordin, a ieșit cu întârziere: comunicat MISA, 30 noiembrie 🔗:

”Precizăm din nou că MISA organizează cursuri de yoga doar în România, școala de yoga din Franța fiind o entitate independentă, cu conducere și organizare proprie.”

După ce s-au mai dezmeticit puțin, au trecut la ATAC: ”Bă, vedeți că vă dăm în judecată, am mai câștigat astfel de procese!”

comunicat ATMAN:

”Unele dintre școlile membre ale Federației ATMAN au câștigat procese, inclusiv CEDO, dovedind încălcarea drepturilor omului.”

comunicat MISA:

”Dintre zecile de practicanți yoga din locuințele percheziționate în martie 2004 nici unul singur (!) nu s-a plâns autorităților „eliberatoare” că ar fi fost traficat, exploatat, abuzat, ci dimpotrivă toți au făcut plângeri împotriva procurorilor și jandarmilor care au efectuat perchezițiile.”

Apoi întreita VICTIMIZARE: ”Poliția a făcut abuzuri, în cârdășie cu presa și cu victimele care au depus reclamații, e mâna Ocultei!”

”Un alt episod al unei vânătoare de vrăjitoare calomnioase împotriva spiritualității autentice. Suntem profund îngrijorați de atacurile nefondate ale poliției și mass-media împotriva Federației noastre. Acesta este un alt episod al unei vânătoare de vrăjitoare în desfășurare, iar această campanie fabricată ar trebui să ridice un steag roșu pentru oricine îi pasă de libertatea spirituală și religioasă.

Modul în care mișcările spirituale sunt atacate atât de mass-media, cât și de poliție are multe paralele cu alte cazuri de abuzuri ale drepturilor omului, amintind din păcate de regimurile totalitare.

Gregorian Bivolaru a fost încă din anii 1990 ținta unor campanii mediatice de discreditare și calomnie susținute și alimentate de autorități și SRI.”

În plus, se manifestă din plin și tactica amintită de Ashleigh: ”atacarea credibilității acuzatorilor”, inclusiv a victimelor:

comunicat MISA:

”Dosarul în care practicanții yoga au fost acuzați pe nedrept de trafic de persoane, s-a bazat pe numai câteva declarații ale unor așa-zise victime care au fost fie amenințate că vor fi inculpate, fie convinse de procurori să semneze niște plângeri cu promisiunea că astfel vor obține sume imense ca daune morale. Instanța a refuzat cererile de acordare de daune morale pentru așa-zisele persoane vătămate.

Mass-media românească se folosește de această nouă ocazie pentru a „dezgropa” interviuri senzaționaliste ale unor foști cursanți MISA, persoane lipsite de scrupule, disperate după atenție și bani sau motivate de vendete personale.”

Dar nu numai presa are parte de ”interviuri senzaționaliste ale unor foști cursanți MISA”, ci și MISA își are clienții ei.

Ori de câte ori Bivolaru și MISA au probleme cu justiția de pretutindeni, apar tot felul de slugi care sar în ajutorul ”oropsiților”.

Una dintre aceste slugi este Massimo Introvigne, care a luat poziții pro-MISA în repetate rânduri.

A făcut-o și acum, livrând o serie de articole ce a început deja să fie publicată pe site-urile MISA: ”Din culisele cazului Bivolaru” 🔗

Ideea de bază a acestei serii este aceea că presupusele victime au fost convinse de către unele grupări anti-sectă că au fost abuzate.

Susținătorul MISA se dă mare analist obiectiv că lucrările i-au fost ”recenzate favorabil”. După ce expune unele știri false, inexacte, relatate de presă în legătură cu Bivolaru și apoi trece în revistă ”îndoielile demoniace” care n-au avut câștig de cauză în instanțe, începe să sădească viermele ”îndoielii dumnezeiești”, adică îndoiala față de ceea ce relatează femeile care l-au acuzat de-a lungul anilor pe Bivolaru de abuz.

”În momentul în care a fost arestat în Franța, Bivolaru era căutat de autoritățile din Finlanda, care îl trecuseră pe lista Interpol pentru presupuse abuzuri asupra unor femei finlandeze în Franța (aici cuvântul „presupuse” este necesar în baza prezumției de nevinovăție) Regretata și renumita sociologă suedeză Liselotte Frisk a investigat acuzațiile din Finlanda și le-a găsit foarte dubioase.” 🔗

Ma aspetti un momento, signor Introvigne! Am înțeles că termenul de ”presupuse victime” e din motiv de prezumție de nevinovăție, dar să te apuci să caracterizezi a priori declarațiile și plângerile presupuselor victime ca dubioase înainte ca acestea să fie dezbătute în instanță, ce fel de obiectivitate e asta?

Dacă signor Bivolaru-Aurolsson e presupus nevinovat, la fel și ”presupusele victime” sunt de bună credință.

Însă la finalul acestui prim episod, ”recenzatul favorabil” își dă arama pe față:

”Se pare că aceste informații eronate provin din comunicatele de presă ale procurorilor, în spatele cărora se află agenția guvernamentală franceză anti-secte MIVILUDES și o organizație anti-secte numită GéPS, foarte puțin cunoscută înainte de cazul Bivolaru.

Ceea ce era bine-cunoscut erau acuzațiile că femeile erau „spălate pe creier” în alte țări și duse în Franța pentru a avea relații sexuale cu Bivolaru. Aceasta este esența cazului din Finlanda și a declarațiilor date de o mână de foști membri deveniți dușmani ai MISA (cazuri discutate în cartea mea).

Acești foști membri „apostați”, care au fost activi în campaniile anti-MISA timp de ani de zile, sunt „victimele” care acordă interviuri sub pseudonime presei franceze și internaționale. Până în prezent, niciuna dintre poveștile lor nu a fost confirmată de verdictul unei instanțe de judecată.” 🔗

Asta era! ”Apostații” sunt de vină! Adică foștii membri au părăsit MISA și apoi au devenit dușmani ai acesteia, începând să răspândească așa, de nebuni și influențați de alții, zvonuri false despre neprihăniții de la MISA!

În opinia acestui papagal, femeile care au făcut acuzații la adresa neprihăniților au fost convinse de alții că au fost abuzate, când de fapt ele au fost fericite și au primit o mare grație, dar alții le-au sucit mințile și le-au întors împotriva Marelui Mesia!

Astfel, panarama face trimitere la o pagină cu lături de-ale lui 🔗, în care scrie: 

”Sunt apostații de încredere? Foștii membri care devin apostați își ”învață” adesea rolul din mișcările anti-cult.”

Introvigne prezintă o logică limitată, chiar contradictorie, surprinsă de următoarea declarație din articolul de mai sus:

”Nu trebuie să confundăm două noțiuni diferite: foștii membri și apostații. Majoritatea foștilor membri nu au sentimente agresive față de organizația pe care au părăsit-o. Doar câțiva devin adversari militanți.”

Cei care au părăsit o organizație, chiar dacă nu au plecat cu resentimente puternice și nu devin adversari militanți, trebuie să fi avut totuși un motiv să o părăsească, pentru că nimeni nu pleacă de acolo de unde îi este foarte bine!

Tăcerea lor e semnificativă, căci asta înseamnă că nu vor să vorbească despre experiențele lor, poate că acestea au fost traumatizante.

De ce ai refuza să vorbești despre momente plăcute?

Dar cum e cu ”dușmanii?” De ce au ”sentimente agresive”? Ori s-au simțit înșelați, ori au avut experiențe foarte neplăcute!

S-a gândit vreodată Marele Analist Obiectiv că ”dușmanii” au părăsit MISA tocmai din cauza a ceea ce au trăit în MISA?

Poate că ei consideră că MISA este un pericol social și simt nevoia să pună în gardă societatea și persoanele vulnerabile.

În opinia lui Introvigne, apostații nu sunt de încredere pentru că au părăsit secta, au ceva împotrivă și deci nu pot fi obiectivi, dar asta ar înseamnă automat că cei care au rămas în sectă sunt obiectivi și de încredere!?

Se pare că sunt pentru el din moment ia mereu apărarea MISA, fără să se întrebe de ce este mereu însoțită de scandal, peste tot, în timp ca atâtea alte cursuri de Yoga sau chiar de Tantra nu au parte de niciun fel de scandal.

El citește doar ce prezintă MISA ca fațadă pentru public, dar nu are habar de ceea ce petrece în interior.

Oare ce-ar zice despre faptul că Bivolaru susține că ”duhul sfânt” i-a apărut și l-a îndemnat să predice lumii întregi consumul de urină?

În pagină mai apare o fotografie cu niște indivizi cu măști ale Anonymus și care afișează o pancartă pe care scrie

”Întrebați-mă de ce port mască?” O fi o trimitere la ”apostații” anonimi de pe acest blog?

E o manevră abjectă, deoarece unii dintre cei care acuză MISA în legătură cu abuzuri sexuale, și-au arătat public identitatea, cu chip, nume și prenume:

- fosta instructoare Mihaela Frîncu, a cărei scrisoare 🔗 către Federația Internațională de Yoga IYF a adus excluderea MISA 🔗

- fostul avocat al lui Bivolaru, Mihai Rapcea (video 🔗 și blog 🔗)

- fostul instructor MISA din Italia, Virgil Cătălin Călin (video 🔗 și articole blog 🔗 🔗)

- Cecilia Tiz (video 🔗 și blog 🔗)

- fosta cursantă Roxana-Mălina Chirilă (video - alături de victima Reeta din Finlanda - 🔗 și blog 🔗)

- fosta cursantă Ashleigh Freckleton (text și video 🔗, podcast partea 1 🔗 și partea a 2-a 🔗).

Ashleigh are o pagină pe internet - Cultawareness 🔗 - care avertizează despre pericolul sectelor, de unde rezultă că ea a fost victima propriei ei pagini! 😃

Iar victimele care au depus plângeri nu sunt anonime în sensul Anonymus, ci au o identitate cunoscută de către autoritățile franceze și care va deveni cunoscută la proces.

Cum se justifică păstrarea anonimatului când se postează despre MISA?

MISA dă în judecată foști cursanți în mod nejustificat, chiar dacă nu au probe și pierd procesele, doar pentru intimidare (CNCD 🔗 și instanță 🔗).

Cum iese cineva public și face afirmații care nu le convin, hop și cei de la MISA-ATMAN pun de-o chemare în judecată 🔗 🔗!

În schimb, nu acționează în judecată acuzatorii și victimele de mai sus - martori direcți la fapte petrecute în MISA - căci le e frică de ceea ce ar putea ieși la iveală dintr-un astfel de proces! Asta spune multe.

Slugoiul Introvigne, eternul apărător al MISA, ar trebui mai degrabă să se întrebe de ce, atunci când apar dovezi despre implicarea MISA în exploatarea sexuală a cursantelor, de pe site-urile MISA și ale filialelor dispar probele incriminatoare, fără nicio explicație?

De exemplu, a dispărut de pe pagina filialei Scandinave NATHA proba care dovedea că această filială avea un shop (Kubera) 🔗 pe care vindea online filmele porno produse chiar la MISA 🔗, în care apare însuși conducătorul NATHA, împreună cu soția!

Sau cazul instructoarei și coordonatoarei grupei de femei din Praga a școlii Rezonance, Magdalena Holancova 🔗 care,  după ce a fost dovedită că activează pe videochat-uri porno sub numele Elsa 🔗, a dispărut subit cu chipul, dar nu și cu numele, de pe site-ul filialei MISA din Cehia 🔗.

Toate acestea, precum și multe altele, au apărut pe acest blog - unele traduse în engleză - dar Marele Analist nu are ochi decât pentru praful aruncat în ochi de către MISA.

Cum se face că, după ce pe acest blog au apărut postări referitoare la faptul că Bivolaru și gașca activează în Franța 🔗, acești au fost prinși chiar în Franța? Poate demonta sluga MISA vreo ”postare dubioasă” de pe acest blog?

Nu, doar îi etichetează drept ”apostați dubioși”. Minimo Introvigne!

În partea a 2-a a seriei de articole menționate, intitulată

”Din culisele cazului Bivolaru. GePS, originile ciudate ale unei organizații franceze anti-secte” 🔗,

”care își revendică meritul pentru arestarea fondatorului MISA în Franța”, autorul își continuă manevra de discreditare și aruncare în derizoriu a femeilor care au acuzat MISA și pe Bivolaru de abuz sexual, căutând să inducă ideea că acestea ar fi fost determinate să depună reclamații de către organizații dubioase care vânează, cu orice preț, orice fel de grupări spirituale ”alternative”, ce nu se încadrează în normele ”obișnuite”.

Atrage în mod deosebit atenția un pasaj:

”Nu accept teoria conform căreia orice femeie (sau bărbat) care se angrenează pe o cale spirituală ce explorează forme alternative de erotism, unele dintre ele implicând întâlniri erotice cu maestrul grupului sau cu alți parteneri cu care nu are o relație, este prin definiție o victimă a abuzului. Am intervievat zeci de femei (și bărbați) care fac parte din astfel de grupuri și care susțin că știau înainte de a se alătura acestora despre ce este vorba și că au participat cu plăcere și de bună voie la astfel de experiențe.” 🔗

Se observă clar ticăloșia sau nerozia acestui individ, care ia în considerare numai ceea ce îi convine lui din situație și judecă strâmb. El nu are ambii ochi acoperiți, precum Justiția, ci vede cu un ochi, acela care privește tot timpul spre MISA!

Desigur că astfel de relații nu sunt prin definiție abuzive, în cazul celor care ”au participat cu plăcere și de bună voie”.

Dar judecarea cu aceeași măsură - un principiu indispensabil oricărei drepte judecăți - impune și cealaltă față a problemei:

cazul persoanelor care ”NU ȘTIAU DINAINTE despre ce este vorba și NU au participat cu plăcere și de bună voie la astfel de experiențe”!

Mai mult, simplul fapt că există persoane care nu au știut dinainte la ce urmează să participe, este un imens semn de întrebare!

De ce să ascunzi o astfel de informație? Poate fi justificată această secretomanie doar prin siguranța ”maestrului grupului”?

Cum rămâne cu siguranța membrului de rând? Acesta nu contează, poate fi sacrificat oricum pe altarul ”maestrului”?

Faptul că există femei care au refuzat la fața locului să participe la ”inițiere” arată că acestea nu au știut ce urma căci, dacă ar fi știut dinainte, ar fi refuzat să facă deplasarea.

Iar dacă există persoane care nu au știut dinainte la ce urmează să participe, dar totuși au cedat insistențelor și au participat ”fără plăcere și bună voie” și apoi au regretat, nu e normal ca să avertizeze asupra a ceea se petrece, fie și numai pentru ca alte persoane să nu ajungă să trăiască astfel de experiențe?

alt citat:

”Reportajele despre MISA și Bivolaru subliniază faptul că, în 2008, acest grup a fost exclus din Alianța Europeană de Yoga EYA și din Federația Internațională de Yoga IYF. 

Dar aceasta implică existența unei „biserici” sau a unui „Vatican” al yogăi cu autoritatea de a-i „excomunica” pe „eretici”, ceea ce este evident fals.  Chestiunea „autenticității” atât în yoga, cât și în tantrism e negociată politic și adesea greșit înțeleasă.

Învățăturile oferite în India sunt acum influențate și de omologii lor occidentali, iar federațiile și organizațiile-umbrelă încearcă să se prezinte ca fiind custozii unei „autenticități” mitice, în timp ce concurează pentru putere și bani.” 🔗

Ce autoritate au federațiile internaționale menționate? Ne spunea chiar MISA, care și-a făcut un titlu de glorie din apartenența la acestea și s-a lăudat cu aceasta, prezentând-o ca o dovadă a autenticității sale:

”Accesând site-ul Federaţiei Internaţionale de Yoga (http://www.fiy.yoganet.org), secţiunea membri 🔗, constatăm că singura organizaţie de Yoga din România recunoscută de autoritatea internaţională este M.I.S.A., membru cu drepturi depline în Federaţia Internaţională de Yoga, având drept de vot în Adunarea Generală a Federaţiei.

M.I.S.A. este singura organizaţie din România care este membru plin al Federaţiei Internaţionale de Yoga

M.I.S.A. nu a făcut niciodată paradă de acest statut care atestă la nivel internaţional valoarea teoretică şi practică a cursurilor de yoga şi a metodei tradiţionale de predare.” 🔗

”Federaţia Internaţională de Yoga (International Yoga Federation, IYF) este autoritatea mondială în materie de Yoga”. 🔗

EYA și IYF se prezintă ca un ”Vatican” al yogăi cu autoritatea de a-i ”excomunica” pe „eretici”? Exact același lucru îl face și MISA, care și-a creat o federație-umbrelă proprie și susține, la rândul ei, că e singura școală autentică!

Iar Papa Bivolaru îi excomunică pe cei care nu-i mai recunosc autoritatea 🔗.

Dar Introvigne se face că nu vede asta, el și-a pus deja monoclu pe un ochi și se consideră analist imparțial și obiectiv.

În partea a 3-a a seriei de articole menționate 🔗, autorul aruncă o ploaie de amănunte, o veritabilă perdea de fum după care caută să ascundă adevărata esență a problemei.

Nu vom pleca după această fentă și remarcăm doar pasajul amuzant de la finalul articolului:

”După ce Bivolaru a fost arestat în 2023, Gascan a relatat că el considera MISA ca fiind „o a doua ramură” a Ashram Shambala, ceea ce, după cum s-a menționat anterior în această serie, este în mod evident fals.” 🔗

Așadar, în afară de MISA, mai există cel puțin un grup care se pretinde a fi mâna Shambalei (înființată în Rusia în 1989)!

Însă reprezentantul ”ălorlalți” n-a fost în Shambala, precum Haiducu-lu-Șapte-Chakre de la MISA.

Or fi ceilalți ashram-ul Shambalei 🔗, dar MISA e mai tare, că la ei s-a deschis chiar televiziunea acesteia 🔗!

Ce concurență, ce bătaie pe marca Shambalei, ce călcături pe bombeu! O fi întâmplător?

Gâscanu a fost probabil păcălit de faptul că MISA are pe siglă yantra Shambalei.

Dar s-a înșelat: MISA nu poate fi ”a doua ramură”, pentru că Bivolaru nu poate niciodată o ramură.

El e Trunchiul Însuși, Unul cel Unic fără al doilea. Ori e Trunchiul, ori nu e nimic!

În partea a 4-a 🔗, Introvigne își dă în sfârșit arama de ”imparțial obiectiv” pe față:

”Ei au contactat femei care nu sunt franceze, care spuneau povești de capă și spadă despre cum au fost spălate pe creier în țările lor unde au urmat cursuri MISA, au fost invitate să meargă la Paris, le-au fost puse legături pe ochi de către șoferi la Paris și au fost duse în locații din Franța. unde au fost obligate să întreţină relaţii sexuale cu Bivolaru. 🔗

În timp ce cititorii presei franceze sunt făcuți să creadă că acesta a fost rezultatul unei acțiuni à la Sherlock-Holmes a GéPS, aceste povești erau cunoscute de ani de zile. Defuncta savantă suedeză Liselotte Frisk le-a întâlnit pe femei – și le-a găsit greu de crezut – când a investigat cazul finlandez în 2018.” 🔗

”Uu, sunt povești de capă și spadă, à la Sherlock-Holmes, sunt greu de crezut...”

Dar poveștile MISA cu extratereștri, cu vizite în Shambala, cu mesaje ale ”duhului sfânt profetul urinei” sunt ușor de crezut?

Fie ca dreptatea lui Dumnezeu și suferințele acelor femei ”greu de crezut” să fie asupra acestui ticălos, că văd că pe ”savanta” a aranjat-o deja!

Iată ce spunea savanta (Odihnească-se în pace! dar e greu de crezut) într-o producție de pe internet 🔗, citez de la pag. 9:

”Membrii MISA au produs și filme cu conținut erotic. Filmele sunt descrise ca artistice și !erotice” și nu pornografice, conținând învățături spirituale. Se subliniază că aceste filme nu au fost produse de MISA, ci au fost inițiative private ale membrilor (interviu Stoian).”

Era să zic ”Să mori tu?”, dar nu mai e cazul.

Acestea sunt metodele științifice ale cercetătorilor obiectivi a lu' Pește: iau interviuri doar șarlatanilor, ca și escrocul de ”expert suedez în religii” Nylund, pe care îl citez:

”Participanţii la simpozion sunt admişi pe baza unei legitimaţii, pentru care trebuie să trimită poze, uneori în costum de baie, coducătorului MISA, pentru a “citi” aura celor care vor să participe, pentru a se putea stabili dacă nu au probleme de sănătate.”  🔗

”Pentru selectarea participanţilor la tabere, printre care se află şi mulţi tineri, la aceste simpozioane internaţionale se adună un număr mare de fotografii. Aceste fotografii au fost confiscate de autorităţile române şi clasate ca poze pornografice, evident pentru că aceştia nu vor să înţeleagă ce conţin fotografiile (adică o singură persoană în costum de baie) şi care este scopul lor.” 🔗

Pe foștii cursanți, care arată pe față dovezile furnizate chiar de MISA, nu-i întreabă niciun (s)expert, că sunt apostați și nu sunt obiectivi...

Notă: După cum se poate observa din ultimul articol al seriei în original 🔗, tovarășul Introvigne - la fel ca_canalele media ale MISA -

postează numai poze cu Bivolaru de pe când era mai tinerel, iar ”inițiatele” încă nu vomau spontan la vederea lui, așa cum pățesc acum, când văd asta 🔗.

Introvigne a scris o carte despre MISA, intitulată ”Sacred Eroticism: Tantra and Eros in MISA”, a cărei prezentare este aici 🔗 sau 🔗.

Iată un fragment edificator care îi demonstrează ”obiectivitatea” mult clamată:

„Massimo Introvigne nu aplică categoria „magie sexuală” pentru MISA.

Nu există o „diferență clară” între magie și religie, pe de altă parte, eticheta de „magie sexuală” nu este întotdeauna acceptată de către practicanți.

În plus, categoria „magie sexuală” nu s-ar aplica în niciun caz la MISA. Astfel, sociologul italian optează pentru utilizarea „erotismului sacru”.”

”Eticheta de „magie sexuală” nu este acceptată de către practicanți”.

Bineînțeles că n-o acceptă! Ei sunt dumnezeiești prin născare, sunt sfinți din start și fac ”erotism sacru”...

Ce-o să spună despre ei, că se destrăbălează? Nu! Vor spune că ”duhul sfânt” i-a chemat să devină apostolii urinei!

Asta e ”metoda de cercetare obiectivă” a lui Introvigne: ia de bun, din start, ce spun ”practicanții”.

Dacă ”practicanții” spun că sunt sfinți, gata, e stabilit! Ce spun criticii nu contează, că ei sunt apostați...

Massimo Introvigne este un promotor (lobbyist) al cultelor și mișcărilor religioase controversate, sub masca libertății de credință 🔗.

A fost director pentru Italia al ”Societăţii Transilvane a lui Dracula”, fapt care nu-i deranjează pe cei din MISA, care de obicei îi critică vehement pe toți cei care ”manifestă rezonanțe malefice”.

ANEXA - extrase din articolul ”Omul care a ajutat la doborârea sectei de yoga tantrice” 🔗

Am încercat să înțelegem de ce nu au fost victime în Franța. Am înțeles atunci că dacă nu există victime în Franța, există și în altă parte, în special în emisfera sudică. Am găsit articole care raportau mărturii de la tinere care au fost invitate din Argentina, Noua Zeelandă, Australia și Franța pentru inițiere sexuală cu Gregorian Bivolaru.

Au fost abuzate copios. Apoi s-au întors în țara lor.

Cel mai probabil, Bivolaru a evitat să implice franțuzoaice în practicile sale, poate de teamă să nu vadă o plângere depusă în țara în care locuia. Este clar că, dacă o femeie din Buenos Aires este abuzată, timpul necesar pentru a lua măsuri, a deveni conștientă de statutul ei de victimă și a revendica prejudiciul, ar putea dura ani sau nu se va întâmpla niciodată.

Și în acest moment, locuiești la mii de mile de locul unde s-a întâmplat incidentul. Ești departe de toate. E foarte dificil să faci o plângere.

Acum vreo doi ani, am adunat mărturii de la femei din emisfera sudică, dar și din Polonia, Scoția, Islanda și Finlanda.

Toate au fost victime ale acestui guru. Aceste mărturii au fost apoi traduse în franceză, depuse în special la Miviludes

- Când vezi fotografiile lui Bivolaru, acest individ cu educație de instalator nu pare prea carismatic. Cum ar fi putut avea atâta influență?

El este descris ca un erudit. Este un om care citește mult. Locuința lui este plin de cărți.

De asemenea, scrie mult, mai ales texte despre teoria conspirației, cu idei paranoice.

Este un personaj ambivalent. Unele victime îl descriu ca fiind blând, cel puțin inițial.

Alții, indică faptul că, dacă întâmpină opoziție, este capabil de mânie mare, de a insulta oamenii, de a-i pedepsi, de a fi foarte dur. Este un Janus, un om cu două fețe.

- Cum a reușit să-și atingă obiectivele cu femeile?

Condiționarea acoperă mai multe aspecte. Procedura este imuabilă, perfect stabilită pentru toate victimele.

Timp de două săptămâni înainte de a-l întâlni, vor trebui să urmărească videoclipuri pornografice, să citească un anumit număr de cărți, fie mistice, fie cu referințe pornografice, să se familiarizeze cu lesbianismul etc.

Ele pot fi lipsite de hrană și somn, ceea ce le va slăbi vigilența. La aceasta trebuie adăugată practica urinoterapiei sau urofiliei, care constă în a bea urina partenerilor.

Femeile sunt apoi gata să-l întâlnească pe Maestrul și să aibă în sfârșit stări de iluminare și, mai presus de toate, să devină o persoană frumoasă, să evolueze în viață, să se integreze în toate situațiile etc., conform promisiunilor care le-au fost făcute.

Cu condiția de a trece prin celebra inițiere. După o ședință moale, chiar caldă, lucrurile vor deveni mai intense, cu o practică sexuală care poate dura în jur de zece ore cu uneori acte de violență.

- Ai idee despre numărul victimelor lui?

Victimele sunt în general speriate. Se tem de represalii pentru ele însele, pentru familia lor. Deci foarte puține au ieșit în față. Acestea fiind spuse, există grupuri de femei care luptă deja împotriva practicilor tantrice. Ei vorbesc despre sute, chiar mii de victime.

Dar nu pot confirma aceste cifre. Însuși Gregorian Bivolaru susține că s-a culcat cu peste 1.000 de femei. Cert este că victimele pe care le-am contactat reprezintă doar un foarte mic vârf al aisbergului.