APCSB

Asistentul poate alege să organizeze diverse activități, practic nelimitate ca varietate, cum ar fi muzică, dans, jocuri de rol, punerea în scenă a unor piese de teatru, lucru manual, excursii, concursuri sportive, vizionarea de filme și programe, plimbări, sau organizarea grupurilor de discuții. Aceste activități au scopul de a răspunde anumitor nevoi ale persoanei asistate sau de a o motiva să-și atingă obiectivele stabilite, contribuind la creșterea energiei, stimei de sine, stării de bine sau la valorificarea talentelor. Activitățile recreative sau artistice sunt un mijloc important pentru exprimarea emoțiilor și pentru exteriorizarea acestora într-un mod constructiv.

Astfel, aceste inițiative pot ajuta la reducerea sentimentului de plictiseală în cazul persoanelor în vârstă, al deținuților sau al tinerilor din instituții rezidențiale. Mai mult decât atât, ele pot avea un rol preventiv în evitarea tensiunilor din relații sau în reducerea riscului implicării în comportamente nocive pentru sănătatea fizică și mentală (precum consumul de droguri sau alcool ori actele de delincvență). De exemplu, activitățile creative precum jocurile care implică forme nonverbale de exprimare pot facilita exprimarea emoțiilor și comportamentelor ce nu pot fi exteriorizate ușor doar prin metode verbale. Tipul de activitate ales trebuie să respecte particularitățile și interesele fiecărei persoane asistate.

Aceste practici se pot aplica diverselor categorii de beneficiari: copii de diferite vârste și cu diverse probleme, persoane care suferă de afecțiuni cronice sau dizabilități, adulți sau vârstnici care trăiesc în instituții rezidențiale ori chiar deținuți. Un exemplu concret îl reprezintă un pacient parțial paralizat și afazic care, nefiind apt pentru muncă, a început să joace bridge. În acest fel, s-a reîntors în viața socială și chiar a participat cu succes la competiții de bridge.

Discuțiile logice joacă și ele un rol important în procesul de intervenție, mai ales când este necesară analiza alternativelor și luarea unei decizii. Clientul are nevoie de un raționament coerent pentru a face alegeri corecte ce îi pot menține echilibrul emoțional. Relația de ajutor oferă un mediu adecvat pentru a dezvolta abilitatea argumentării logice. Totuși, această metodă nu este recomandată la începutul relației de sprijin, deoarece accentul inițial se pune pe ascultarea empatică a sentimentelor clientului. Folosirea acestei tehnici devine utilă după ce s-a stabilit un fundament emoțional solid.

În ceea ce privește sistemul de recompensare, bazat pe teoria behaviorismului clasic, acesta demonstrează că orice persoană își poate îmbunătăți comportamentele prin cunoașterea rezultatelor acestora. Recompensarea unui comportament pozitiv stimulează repetarea sa. Este important ca aceste recompense să fie adaptate vârstei, intereselor și nevoilor clientului, având mereu o semnificație personalizată pentru acesta. În schimb, pedepsele au o eficiență mai redusă deoarece nu oferă alternative comportamentale pozitive și trebuie evitate total mai ales în metodele profesionale care implică copii, persoane vulnerabile sau cu dizabilități.

Cea mai adecvată metodă pentru crearea unui sistem eficient de recompensare este discutarea acestora direct cu clientul și stabilirea regulilor utilizării lor într-un mod clar și consecvent. Acest lucru asigură o motivare optimă pentru schimbare.

Exersarea unor noi roluri reprezintă un alt instrument util pentru asistență socială. Persoanele pregătite să facă schimbări semnificative în viața lor pot beneficia de oportunitatea de a exersa aceste roluri într-un mediu controlat și sigur. Spre exemplu, o persoană care a fost internată timp îndelungat într-un spital psihiatric și dorește să reintre în comunitate poate prelua treptat noi responsabilități legate de conviețuire în familie sau activități domestice simple. Doneaza pentru copii online