ACATISTUL SFANTULUI IERARH IOAN DE LA RASCA SI SECU
servus Christi
ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU, EPISCOPUL ROMANULUI
(30 August)
Rugăciunile începătoare
De este preot, începe aşa :
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu este preot, se zice :
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !
Doamne miluieşte ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean ! Amin !
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului si al pământului, al tuturor celor văzute si nevăzute. Si întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut,
Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii si pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri si S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria si S-a făcut om. Si S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit si s-a îngropat. Si a înviat a treia zi, după Scripturi. Si S-a înălţat la ceruri si sade de-a dreapta Tatălui. Si iarăsi va să vină cu slavă să judece viii si morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârsit. Si întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl si cu Fiul este închinat si slăvit, Care a grăit prin prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească si apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Astept învierea morţilor si viaţa veacului ce va să fie. Amin !
Doamne miluieste ! (de 12 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întruNumele Domnului ! (de 3 ori)
Apoi se zice Troparul Sfântului Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului :
Ucenic prea ales al Sfinţilor Mitropoliţi Varlaam şi Dosoftei ai Moldovei, prin Rânduiala lui Dumnezeu ai fost Ierarh Sfânt şi minunat, Episcop al Huşilor şi Arhiepiscop al Romanului. Păzind dreapta credinţă, ai păstorit turma lui Hristos şi, în sfinţenie vieţuind, ai binecuvântat Sfintele Mănăstiri Râşca şi Secu. Sfinte Ierarhe Ioane, roagă-te lui Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Apoi se zice Condacul Sfântului Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului :
De dragostea lui Hristos fiind aprins, Sfinte Ierarhe Ioane, mintea înălţându-ţi în Lumina Preasfintei Treimi, ai dobândit lucrarea faptelor bune şi smerita cugetare. Luminat fiind de Duhul Sfânt, păstor înţelept şi nevoitor, roagă-te Împăratului Slavei să ne dăruiască pace şi mare milă!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; Bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ; Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe altarul Tău jertfă.
Condacul 1
Veniţi toţi cei râvnitori spre cinstirea sfinţilor celor plăcuţi lui Dumnezeu, să lăudăm pe alesul ierarh, „care lumea a minunat prin strălucitele şi sfintele sale nevoinţe”, şi să dăm slavă lui Dumnezeu Cel minunat întru sfinţii Săi, iar ierarhului să-i cântăm: Bucură-te Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Icosul 1:
Milostivul Dumnezeu a binevoit ca evlaviosul nostru popor românesc să fie roditor de sfinţi, ca şi celelalte popoare creştine surori. După cerească rânduială, pe aceşti sfinţi îi avem rugători şi mijlocitori înaintea Tronului Slavei dumnezeieşti. Între aceştia Biserica noastră te are şi pe tine, Sfinte Ierarhe Ioane, de aceea te lăudăm aşa:
Bucură-te, fiu prea vrednic din evlavios popor;
Bucură-te, al ţării noastre ocrotitor;
Bucură-te, cântă ţara toată a ta vrednicie;
Bucură-te, cel prea vrednic de sfântă arhierie;
Bucură-te, cel în Sfânta Sfintelor vieţuitor;
Bucură-te, în Altarul lui Hristos bun slujitor;
Bucură-te, ierarhe, de dar sfânt împărţitor;
Bucură-te, că turmei tale către Rai eşti îndrumător;
Bucură-te, al hranei sfinte pentru toţi împărţitor;
Bucură-te, cel cu mintea înălţată în Tabor;
Bucură-te, a zis ţie îngerul de Mare Sfat;
Bucură-te, cel de îngeri şi de oameni lăudat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 2-lea:
Preamilostivul Dumnezeu a rânduit ca din poporul românesc să răsară mai mulţi sfinţi. Între aceştia pomenim cu cinste pe Sfinţii Mitropoliţi Varlaam şi Dosoftei ai Moldovei, cărora Sfinte Ierarhe Ioane, le-ai fost apropiat colaborator şi împreună-slujitor. Marelui Dumnezeu Cel ce v-a chemat la sfânta arhierie îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Născut în Ţara de Jos a Moldovei, în părţile Vrancei, din evlavioşii părinţi Gheorghe şi Anastasia, te înrudeai, după trup, cu Sfântul Mitropolit Varlaam, cu care mai târziu te-ai înrudit şi duhovniceşte. Din tinereţe ai fost chemat ca să plugăreşti în via Domnului şi să conduci sufletele păstoriţilor spre Înviere. Pentru aceasta, cu laude, te întâmpinăm:
Bucură-te, că din pruncie ai fost ales să slujeşti lui Hristos;
Bucură-te, mladă sfântă din via Ţării de Jos;
Bucură-te, străjer vrednic din neamul cel răzeşesc;
Bucură-te, ostaş viteaz din poporul românesc;
Bucură-te, de la Milcov, al Unirii rugător;
Bucură-te, că Românii toţi te au ocrotitor;
Bucură-te, tinereţe închinată lui Hristos;
Bucură-te, pentru tineri pildă vie, spre folos;
Bucură-te, feciorelnic, rugător şi postitor;
Bucură-fe, următorul sfatului părinţilor;
Bucură-te, minte trează într-un trup neîntinat;
Bucură-te, că de tânăr lui Hristos I-ai urmat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 3-lea:
Ruda ta, Sfântul Părinte Varlaam, ajuns Mitropolit al Moldovei, cunoscându-ţi râvna pentru viaţă călugărească, te-a închinoviat în obştea Mănăstirii Râşca din ţinutul Sucevei, încredinţându-te Sfântului Mare Ierarh Nicolae, patronul mănăstirii, spre ocrotire şi egumenului Agafton pentru îndrumare duhovnicească; Iar tu, mulţumind rânduielii lui Dumnezeu, cântai: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Fiind ascultător şi supus întru toate, râvnitor în post şi rugăciune şi sporind în viaţă îmbunătăţită, ai primit îngerescul chip al călugăriei şi numele de Ioan, luând ocrotitor pe Inainte-Mergătorul şi Botezătorul Domnului. După oarecare vreme, Sfântul Mitropolit Varlaam, luminat de Dumnezeu, te-a mutat la mănăstirea sa de la Secu, din Munţii Neamţului, dar tu niciodată nu ai uitat mănăstirea ta de metanie. De aceea contemporanii şi urmaşii te-au numit Ioan de Râşca, iar noi te lăudăm aşa:
Bucură-te, că din Vrancea spre Suceava ai plecat;
Bucură-te, că la Râşca loc sfinţit tu ai aflat;
Bucură-te, de la margini către margini călător;
Bucură-te, tinereţe mistuită de sfânt dor;
Bucură-te, că tu casa şi părinţii ai lăsat;
Bucură-te că în munte linişte ai căutat;
Bucură-te, că al Mirei blând păstor te-a ocrotit;
Bucură-te, că sihaștrii printre dânşii te-au primit;
Bucură-te că Prorocul al său nume ti 1-a dat;
Bucură-te, că la Secu, cu-a sa voie te-a mutat;
Bucură-te, că prin râvnă, pravila ai învăţat;
Bucură-te, că tu calea ascultării ai urmat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 4-lea:
Binecredinciosul Domn Vasile Voievod, sfătuit de marele său prieten, Sfântul Mitropolit Varlaam, a transformat biserica din Cetatea Neamţ, care avea ca ocrotitor pe Sfântul Ierarh Nicolae, în mănăstire de călugări aşezând-o sub îndrumarea şi ocrotirea Mănăstirii Secu. Iar Sfântul Mitropolit, rudenia ta, te-a rânduit să fii primul egumen al acestei micuţe mănăstiri, ca acolo, zi şi noapte, cu puţinul tău sobor să cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Ai condus mănăstirea din Cetate timp de 25 de ani, ostenindu-te în cele sfinte cu puţinii tăi călugări, şi petrecând împreună cu străjerii şi slujitorii cetăţii. Când căutai mai multă linişte pentru pravilă, coborai la metocul „Sfântul Nicolae” din satul străjerilor de-sub poalele Cetăţii arătând tuturor calea spre împărăţia Cerurilor şi pentru toţi rugându-te. Iar noi, urmaşii celor povăţuiţi de tine, te întâmpinăm cu binemeritate laude:
Bucură-te, că pe stânca neagră tu te-ai aşezat;
Bucură-te, că-n Cetatea Neamţului ai slujit un sfert de veac;
Bucură-te, că în vremuri de restrişte aici ai stat;
Bucură-te, că tu ţara şi poporul ai vegheat;
Bucură-te, că cei credincioşi te-au avut sfânt rugător;
Bucurl-te, că prin viaţă tu le-ai fost pilduitor;
Bucură-te, rugăciune, rug aprins, însufleţit;
Bucură-te, că de dorul cerului te-ai mistuit;
Bucură-te, porumbel antrenat în sfânt zbor;
Bucură-te, că prin viers sfânt pe Dumnezeu L-ai lăudat;
Bucură-te, că-n cetate pământească te-ai rugat;
Bucură-te, că la Cetatea cerului te-ai arătat căutător;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 5-lea:
Milostivul Dumnezeu a rânduit ca la mijlocul veacului al XVII-lea, în satul străjerilor de sub poalele Cetăţii, să se nască fiica Armaşului Joldea, cea care peste ani avea să fie aleasa mireasă a lui Hristos, Cuvioasa Maică Teodora de la Sihla, ocrotitoarea noastră. Părintele Ceresc te-a învrednicit ca tu să o afunzi în baia Botezului, iar peste ani să cântaţi împreună în Împărăţia cea de Sus: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Marele Ierarh Nicolae a rânduit, prin vrerea lui Dumnezeu, ca din mica mănăstire ocrotită de el în Cetatea Neamţ să pornească spre ceruri doi sfinţi: tu, Ioane, lauda şi ocrotirea noastră şi ucenica ta aleasă, Cuvioasa Teodora, Aura Munţilor Carpaţi, căreia i-ai fost îndrumător până la vârsta de 16 ani şi ai îndemnat-o spre viaţa călugărească. Pentru aceasta, împreună cu sfinţii şi cu toţi evlavioşii credincioşi te lăudăm:
Bucură-te, Cuvioase, de vieţi sfinte-ndrumător;
Bucură-te, că în inimi picuri mir binemirositor;
Bucură-te, că în baia sfântă mulţi ai afundat;
Bucură-te, că lor Mirul şi Cuminecarea le-ai dat;
Bucură-te, al Teodorei sfânt părinte sufletesc;
Bucură-te, al Cetăţii îndrumător duhovnicesc;
Bucură-te, că armaşul în faţa ta a îngenunchiat;
Bucură-te, că străjerii într-un glas te-au lăudat;
Bucură-te, că pe Vodă spre milă l-ai îndemnat;
Bucură-te, că acesta pe cei necăjiţi i-a ajutat;
Bucura-te, că pe Domnul ne-ncetat L-ai lăudat;
Bucură-te, că-Acesta loc în cer ţi-a aşezat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 6-lea:
A hotărât Bunul Dumnezeu ca înainte de plecarea din această lume a Sfântului Mitropolit Varlaam, tu, ruda sa apropiată şi ucenic prea iubit să fii în chilia sa de la Mănăstirea Secu, să-i asculţi ultimele dorinţe aşezate în testamentul său, să-l vezi dându-şi sufletul său cel bun în mâinile Cerescului Părinte şi să participi la înmormântarea lui împreună cu Mitropolitul Ghedeon şi cu episcopii Anastasie, Sava şi Teofan. Pentru buna Sa rânduială, dăm toţi slavă lui Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
După un sfert de veac de osteneli în egumenia la Mănăstirea Sfântul Nicolae din Cetatea Neamţ, a rânduit Bunul Dumnezeu să fii chemat ca să conduci, pentru scurt timp, ca egumen Mănăstirea Secu, unde ai povăţuit cu vrednicie obştea călugărească de acolo, rugându-te cu smerenie Sfântului Măritului Prooroc şi înaintemergătorului Ioan. Iar noi îţi zicem laude cuvenite:
Bucură-te, Cuvioase, părinte bun şi învăţat;
Bucură-te, că la muncă sfântă ai fost chemat;
Bucură-te, că la Secu mulţi călugări viețuiau;
Bucură-te, că ei sfinte cărţi citeau şi copiau;
Bucură-te, cu Proorocul împreună postitor;
Bucură-te, cu toţi sfinţii către Domnul rugător;
Bucură-te, blând călugăr, pentru toţi folositor;
Bucură-te, harnic egumen, către cer îndemnător;
Bucură-te, viaţă aspră, petrecută-n privegheri;
Bucură-te, bun duhovnic, plin de sfat şi mângâieri;
Bucura-te, că spre ceruri rugi fierbinţi ai înălţat;
Bucură-te, că tu fața-n lacrimi ți-ai udat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 7-lea:
A rânduit Milostivul Dumnezeu ca ostenelile tale sfinte să fie răsplătite şi să fii chemat la o slujire mai înaltă. Iar Mitropolitul Ghedeon al Moldovei, prietenul şi ocrotitorul tău, a fost împlinitorul voii lui Dumnezeu. El te-a aşezat episcop la Episcopia Huşilor şi prin mâna lui ai primit hirotonia întru arhiereu. Iar tu cu smerenie te-ai supus rânduielii lui Dumnezeu, lăudându-L din inimă cu cântarea: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
În catedrala din Huşi, cu hramul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, ai fost instalat episcop. Credincioşii de pe malurile Prutului te-au primit cu bucurie. Vremurile erau grele. Turcii şi tătarii prădau ades aceste ţinuturi de margine ale Moldovei. Dar tu, alesule al lui Hristos, te-ai străduit timp de şapte ani să-ţi mângâi păstoriţii şi să le alini durerile. Pentru toate aceste sfinte osteneli îţi aducem laude:
Bucură-te, din Cetate către margini călător;
Bucură-te, de la Ştefan iar la Ştefan slujitor;
Bucură-te, că în vremuri grele tu ai păstorit;
Bucură-te, că-n necazuri tu pe Domnul ai slujit;
Bucură-te, că pe semeni ne-ncetat i-ai mângâiat;
Bucură-te, căci cu fapta şi cu sfatul i-ai ajutat;
Bucurâ-te, că în prigoane pe păgâni i-ai abătut;
Bucură-te”, că la Domnul pace ţării ai cerut;
Bucură-te, că nădejdea în Apostoli îţi puneai;
Bucură-te, că printr-înşii către Domnul mijloceai;
Bucură-te, către ceruri rugător neîncetat;
Bucură-te, că de-acolo multă plată ai luat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 8-lea:
Nu ţi se terminase încă drumeţia prin binecuvântata ţară a Moldovei. În tainica Sa purtare de grijă, Dumnezeu îţi rânduise să depui ultimele tale osteneli sfinte ca Episcop al Romanului, aleasa Episcopie a Ţării de Jos a Moldovei. Aici, te-ai învrednicit să slujeşti în catedrala Sfintei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei şi împreună cu ea să înalţi lui Dumnezeu cântare: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Ultimii unsprezece ani din viaţă i-ai petrecut în slujire arhierească în de Dumnezeu păzită cetate a Romanului. În osteneli, în rugăciuni, în posturi, în cercetare şi în sfat, facându-te tuturor pildă de aleasă trăire în Hristos. Atât de sfântă îţi era viaţa, încât arhiereii, preoţii şi credincioşii se minunau, slăvind pe Dumnezeu cel ce te întărea, iar ţie îţi aduceau laude:
Bucură-te, că pe tine la noi Domnul te-a trimis;
Bucură-te, că-ţi ţii votul ostenelii cel promis;
Bucură-te, alinarea celor care-s în dureri;
Bucură-te, vistierie de bun sfat şi mângâieri;
Bucură-te, mână-ntinsă pururea spre ajutor;
Bucură-te-n catedrală mereu vrednic slujitor;
Bucură-te, că pe Sfânta Parascheva o cinsteşti;
Bucură-te, că printr-însa către cer te pregăteşti;
Bucură-te, dăruire către cel flămând şi gol;
Bucură-te, mijlocire la al Domnului Prestol;
Bucură-te, că viaţa-ntreagă Lui I-ai închinat;
Bucură-te, al Iubirii vas curat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 9-lea:
Lăudăm pe Bunul Dumnezeu, Părinte Ioane, Care în purtarea Sa de grijă a rânduit ca să se întâlnească mereu sfinţi cu sfinţi pe binecuvântatul pământ românesc. Aşa la începutul vieţii tale, l-ai avut ocrotitor şi îndrumător pe Sfantul Mitropolit Varlaam, iar la sfârşit, l-ai avut prieten şi către Domnul rugător pe Sfântul Mitropolit Dosoftei, cu care împreună Îl slăviţi pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Minunându-se Sfântul Mitropolit Dosoftei de râvna ta sfântă, de ostenelile şi de sfinţenia vieţii tale, te-a numit “Arhiepiscopul cel sfânt şi minunat”. De aceea, şi noi, te cinstim aşa:
Bucură-te, bun prieten al Sfântului Mitropolit;
Bucură-te, cel ce de dânsul ai fost cinstit;
Bucură-te, că el viaţa sfântă ţi-a lăudat;
Bucură-te, că de râvna ta cea mare s-a mirat;
Bucură-te, că la rându-ţi, dragostea i-ai preţuit;
Bucură-te, că la slujbe pe Ierarh l-ai pomenit;
Bucură-te, că cinstirea cuvenită i-ai adus;
Bucură-te, că în toate i-ai fost supus;
Bucură-te, că lucrurile tale lui i le-ai încredinţat;
Bucură-te, că în viaţa pământească la bunurile cereşti ai cugetat;
Bucură-te, că în ceruri avuţii ai adunat;
Bucură-te, cel ce de îngeri şi de oameni eşti lăudat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 10-lea:
Din osteneala şi agoniseala ta ai dorit să ctitoreşti Mănăstirea Mera, în ţinuturile tale natale din Vrancea, pe care acum le păstoreai. La această osteneală sfântă ai îndemnat şi pe rudenia ta, vornicul Motoc din Odobeşti. În lucrarea voastră sfântă aţi chemat în ajutor pe preamilostivul Dumnezeu cântându-I neîncetat: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Ostenindu-te la ctitoria de la Mera, nu ai uitat nici pe ucenica ta din Cetatea Neamţ, Teodora, hotărâtă spre viaţă călugărească. Ai aşezat-o, împreună cu alte câteva călugăriţe în Mănăstirea Vărzăreşti din apropiere, care fiind pustiită a fost părăsită de călugări. Acestora le-ai purtat grijă atât de cele pământeşti, cât şi de cele duhovniceşti. De aceea, ai primit de la ele mulţumire, iar de la noi, acum, primeşti laude:
Bucură-te, avuţie închinată lui Hristos;
Bucură-te, bogăţie folosită cu folos;
Bucură-te, temelie de loc sfânt, ctitoricesc;
Bucură-te, că strămoşii prin tine se folosesc;
Bucură-te, că „părinte bun” Teodora te-a numit;
Bucură-te, că în viaţă de ea mult te-ai îngrijit;
Bucură-te, că în ceruri locuiţi;
Bucură-te, că de-acolo pe noi toţi ne miluiţi;
Bucură-te, că de bunuri trecătoare te-ai arătat neagonisitor;
Bucură-te, cel ce chiar şi în lipsuri, miluitor;
Bucură-te, vas sfânt, neîntinat;
Bucură-te, că ai îndrăznire la Cerescul împărat;
Bucură-te, Ioane, “Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 11-lea:
La adânci bătrâneţe, obosit de alergarea vieţii, cu trupul ostenit în post şi în rugăciune, ţi-ai încredinţat sufletul în mâinile Domnului Hristos, primind, ca şi fecioarele cele înţelepte, intrare în cămara cea fericită a Mirelui, cu candela plină de mirul ostenelilor celor sfinte. Păstoriţii ţi-au cântat „Veşnică pomenire”, iar lui Dumnezeu, Celui ce te-a ales şi te-a: întărit: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Soborul ierarhilor moldoveni, în frunte cu Sfântul Mitropolit Dosoftei, împreună cu Sfânta Teodora, ucenica ta, te-au condus pe ultimul drum al vieţii tale pământeşti la Mănăstirea Secu, cea atât de iubită de tine, acolo unde era înmormântat şi duhovnicescul tău părinte, Sfântul Varlaam Mitropolitul. Cu cântări duhovniceşti te-au aşezat în mormântul de lângă biserică şi Milostivului Dumnezeu, Celui ce pregăteşte în ceruri sălaş aleşilor Săi, au dat slavă, iar pe tine te-au lăudat, zicând:
Bucură-te că viaţa pământească ai sfârşit;
Bucură-te, că în ceruri Domnul loc ţi-a pregătit;
Bucură-te, alăută, suspinând după Hristos;
Bucură-te, că al tău creştet s-a încununat frumos;
Bucură-te, că la Secu trupul tău s-a odihnit;
Bucură-te, că al tău suflet în ceruri a fost primit;
Bucură-te, trup în posturi şi în rugă ostenit;
Bucură-te, suflet mare, milostiv şi miluit;
Bucură-te, spaimă mare celor ce ne duşmănesc;
Bucură-te, bucurie sfinţilor ce ne iubesc;
Bucură-te, sfat de taină care nouă ni s-a dat;
Bucură-te, îndrăznire la Cerescul împărat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 12-lea:
Credincioşii din toată Moldova şi din alte ţinuturi româneşti te-au cinstit şi ţi-au cercetat mormântul la Mănăstirea Secu, mai ales, cu prilejul pelerinajelor de la înălţarea Domnului, la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamţ. Aceştia poposind la mormântul tău şi la cele ale Cuviosilor Părinţi Partenie şi Rafail de la Mănăstirea Agapia, vă cinsteau împreună şi cântau cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Râurile Moldovei: Putna şi Milcovul, Bistriţa şi Neamţu (Ozana), Râşca şi Moldova, Prutul şi Siretul s-au unit, în alergarea ta prin ţară, cu râurile lacrimilor tale. Ai străbătut Țara Moldovei din hotare în hotare, pretutindeni învăţând, pretutindeni miluind, pretutindeni alinând dureri trupeşti și sufleteşti. Azi te chemăm să-ţi uneşti glasul în soborul tuturor sfinţilor români şi să ceri de la Milostivul Dumnezeu pace şi bună sporire pentru ţara şi poporul tău. Iar noi, slăvind pe Cel ce ţi-a dat biruinţă, laude îți aducem:
Bucură-te, că în Vrancea din neam vrednic te-ai născut;
Bucură-te, că din pruncie, te-ai arătat credincios neabătut;
Bucură-te, că la Râşca prea frumos te-ai ostenit;
Bucură-te că-n Cetatea Neamţ tot pe Domnul ai slujit;
Bucură-te, pentru Secu egumen ostenitor;
Bucură-te al Eparhiei Huşilor cârmuitor;
Bucură-te, că la Roman bun ierarh te-ai dovedit;
Bucură-te, că la Mera sfânt locaş ai ctitorit;
Bucură-te, ucenicul cel smerit al lui Varlaam;
Bucură-te, mladă sfântă din răzeşi de bun neam;
Bucură-te al Teodorei sfetnic bun şi-apropiat;
Bucură-te, că în carte Dosoftei te-a lăudat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Condacul al 13-lea (Acest condac se zice de trei ori) :
Slăvim pe Dumnezeu cel în Treime închinat şi te lăudăm pe tine, Sfânt şi minunat Arhiepiscop Ioane, rugându-te să mijloceşti la Tronul Slavei celei de sus pace, spor şi binecuvântare pentru poporul tău, ca împreună să cântăm, cu mulţumire, împăratului Cerurilor: Aliluia!
Apoi, se repetă din nou Icosul 1 :
Milostivul Dumnezeu a binevoit ca evlaviosul nostru popor românesc să fie roditor de sfinţi, ca şi celelalte popoare creştine surori. După cerească rânduială, pe aceşti sfinţi îi avem rugători şi mijlocitori înaintea Tronului Slavei dumnezeieşti. Între aceştia Biserica noastră te are şi pe tine, Sfinte Ierarhe Ioane, de aceea te lăudăm aşa:
Bucură-te, fiu prea vrednic din evlavios popor;
Bucură-te, al ţării noastre ocrotitor;
Bucură-te, cântă ţara toată a ta vrednicie;
Bucură-te, cel prea vrednic de sfântă arhierie;
Bucură-te, cel în Sfânta Sfintelor vieţuitor;
Bucură-te, în Altarul lui Hristos bun slujitor;
Bucură-te, ierarhe, de dar sfânt împărţitor;
Bucură-te, că turmei tale către Rai eşti îndrumător;
Bucură-te, al hranei sfinte pentru toţi împărţitor;
Bucură-te, cel cu mintea înălţată în Tabor;
Bucură-te, a zis ţie îngerul de Mare Sfat;
Bucură-te, cel de îngeri şi de oameni lăudat;
Bucură-te, Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
şi Condacul 1 :
Veniţi toţi cei râvnitori spre cinstirea sfinţilor celor plăcuţi lui Dumnezeu, să lăudăm pe alesul ierarh, „care lumea a minunat prin strălucitele şi sfintele sale nevoinţe”, şi să dăm slavă lui Dumnezeu Cel minunat întru sfinţii Săi, iar ierarhului să-i cântăm: Bucură-te Ioane, „Arhiepiscop sfânt şi minunat”!
Şi apoi se face :
Otpustul
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Ierarh Ioan de la Râşca şi Secu, Episcopul Romanului şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi !
Bibliografie :
1) https://sfinteleicoane.ro/685-thickbox_default/sfantul-ioan-de-la-rasca-si-secu.jpg ;
2) http://deveghepatriei.wordpress.com/2012/08/30/30-august-sfintii-romani-acatistul-sfantului-ioan-de-la-rasca-si-secu/ ;