ACATISTUL SFANTULUI CUVIOS PETRU ATHONITUL
servus ChristiACATISTUL SFANTULUI CUVIOS PETRU ATHONITUL (12 Iunie) Rugăciunile începatoare
De este preot, începe aşa :
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Iar de nu este preot, se zice :
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin. Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie! Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău ! Doamne miluieşte ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean ! Amin !
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin ! Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului si al pământului, al tuturor celor văzute si nevăzute. Si întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii si pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri si S-a întrupat de la Duhul Sfânt si din Fecioara Maria si S-a făcut om. Si S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit si S-a îngropat. Si a înviat a treia zi, după Scripturi. Si S-a înălţat la ceruri si sade de-a dreapta Tatălui. Si iarăsi va să vină cu slavă să judece viii si morţii, a Cărui împărăţie nu va avea sfârsit. Si întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl si cu Fiul este închinat si slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească si apostolească Biserică, mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor, astept învierea morţilor si viaţa veacului ce va să fie. Amin ! Doamne miluieste ! (de 12 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune) Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie ! Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului ! (de 3 ori) Apoi, Troparul Sfântului Cuvios Petru Athonitul:
Glasul Dumnezeiesc al Stăpânei lumii ţi-a arătat calea mântuirii,
Şi alergând degrabă pe cărările pustiei ai aflat odihna nepătimirii,
Cu sabia rugăciunii ai tăiat hăţişul patimilor şi ai ajuns pe Pajiştile Duhului, Pentru aceasta, roagă-te neîncetat să urcăm pe muntele inimii cu paşii Cuvântului.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Apoi se zice : Condacul Sfântului Cuvios Petru Athonitul :
Cu dorul lui Adam cununându-te, zi şi noapte strigai în auzul urechilor Dumnezeieşti,
Cerând mântuire pentru poporul cel ce se primejduia pe marea vieţii lumeşti, Ca o făclie ascunsă de haina pustiei întunecate, fost-ai cuvioase,
Iar acum întru bucuria Ingerilor te rogi pentru sufletele noastre.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; Bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ; Bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe altarul Tău jertfă.
CONDACUL 1
Sfinte Părinte Petru, cugetătorule de Dumnezeu, care ai locuit Muntele Athos ca odinioară Sfântul Ilie Tesviteanul Muntele Carmel, căutând cu râvnă pe Izvorul luminii în isihie, vrednicule de laudă, te-ai învrednicit pe drept cuvânt de vederea Lui, iar acum dai nouă darul vederii păcatelor noastre spre smerire, ca să îți cântăm cu osârdie:
Bucură-te, Sfinte Petru, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
ICOSUL 1
Fiind ostaş, căzut-ai Sfinte, în mâinile vrăjmaşilor şi ai fost închis în fortăreaţa din cetatea Samara, dar în acest necaz cugetai la sufletul tău care fusese mai înainte închis în turnul grijilor lumeşti; privind la picioarele tale legate în lanțuri te umileai cu inima, amintindu-ți de legăturile patimilor în care sufletul este ținut de vrăjmașii nevăzuți şi, cu lacrimi de pocăinţă, cereai iertare Domnului, pentru care noi îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, ostaș chemat spre slujire de Împăratul ceresc;
Bucură-te, că necazul ți s-a făcut pricină de mântuire;
Bucură-te, că zidurile temniței ți-au pricinuit străjuirea zidurilor inimii; Bucură-te, că ți-ai amintit cu pocăință de făgăduința de a fi monah;
Bucură-te, că ai înțeles prin luminarea Duhului pricina pătimirii tale;
Bucură-te, că te-ai hrănit cu rugăciunea în lipsa hranei trupești;
Bucură-te, că, sfâșiat de sete, însuți te-ai făcut izvor al lacrimilor pocăinței; Bucură-te, căci ai bătut cu rugăciune stăruitoare la ușa milei Dumnezeiești; Bucură-te, că nu te-ai deznădăjduit că nu ai primit grabnică deschidere; Bucură-te, că pe Sfântul Nicolae l-ai pus chezășuitor pentru slobozirea ta; Bucură-te, că el nu a încetat a aduce jertfe de rugăciune pentru tine;
Bucură-te, că și pe Dreptul Simeon l-ai luat mijlocitor către Stăpânul;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 2
Cu multă blândețe, marele între ierarhi, mult milostivul Părinte Nicolae, te-a cercetat Sfinte, în suferinţa ta, în vis arătându-ţi-se şi, prin minunatele sale cuvinte de întărire, a aprins în inima ta și mai mult râvna pentru rugăciune mai stăruitoare înaintea Celui Care este Nădejdea celor deznădăjduiți, Limanul celor înviforați, Izbăvitorul celor întristați, Căruia cetele îngerești Îi cântă neîncetat: Aliluia !
ICOSUL 2
Cu postiri aspre şi rugăciuni fierbinţi pecetluite de lacrimi curate de pocăinţă ai atras asupra ta mila cea Dumnezeiască, Părinte Petru, căci ţi s-au arătat ţie Sfântul Ierarh Nicolae împreună cu Dreptul Simeon, îmbrăcat în veșmânt arhieresc după obiceiul din vechime, care cu toiagul său de aur te-a slobozit din legături; bucurându-ne de minunată izbăvirea ta, te rugăm Sfinte, să zdrobești cu toiagul rugăciunii tale gândurile noastre cele rele, ca să-ți cântăm netulburați unele ca acestea: Bucură-te, pildă de stăruință în rugăciune;
Bucură-te, că ai veștejit cu postul săltările patimilor;
Bucură-te, că te-ai acoperit cu veșmântul umilinței;
Bucură-te, că de rugăciunile Sfântului Nicolae te-ai bucurat;
Bucură-te, că ai făgăduit a urma calea viețuirii îngerești;
Bucură-te, că Dreptul Simeon din legături te-a slobozit;
Bucură-te, cel de Sfântul Nicolae povățuit spre pământul grecesc;
Bucură-te, că te-ai grăbit spre Roma pentru plinirea făgăduinței;
Bucură-te, că legăturile lumești le-ai tăiat cu râvna cea bună;
Bucură-te, că nu ai avut odihnă până nu te-ai făcut monah;
Bucură-te, că mulțumiri prisositoare ai adus Sfinților;
Bucură-te, căci lui Pavel ai urmat prin râvna cea minunată;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 3
Ochii sufletului i-ai ațintit spre cer, fericite Părinte Petru, trecând cu vederea pe cei înrudiți prin sânge împreună cu toate cele lumești și, rănit de săgeata iubirii Dumnezeiești, după ajungerea în patria ta, ai apucat drumul spre Roma, ca să îmbraci haina monahilor și cu Ingerii să slujești Făcătorului tău în cântări de: Aliluia ! ICOSUL 3
Ocrotitorul tău, Sfântul Ierarh Nicolae, s-a arătat în vis papei din Roma, povestindu-i minunea slobozirii tale din legături şi poruncindu-i să te tundă monah la mormântul Sfântului Apostol Petru, spre bucuria cetelor îngerești, care nevăzut cântau ție unele ca acestea:
Bucură-te, că ai fost descoperit papei de la Roma ;
Bucură-te, că te-ai bucurat de plinirea făgăduinței;
Bucură-te, că prin tunderea capului ai lepădat tot gândul lumesc;
Bucură-te, că te-ai adus pe tine jertfă vie şi bineprimită Stăpânului ;
Bucură-te, că prin călugărie te-ai lepădat de necuvântătoarele cugete şi fapte;
Bucură-te, că te-ai învrednicit a lua asupra ta jugul cel bun al lui Hristos; Bucură-te, că ți-ai luat Crucea şi ai urmat cu smerenie Stăpânului;
Bucură-te, că te-ai îmbrăcat cu haina veseliei;
Bucură-te, că uşile pocăinţei ţi-au fost deschise de Sfântul Nicolae;
Bucură-te, că mijlocul ți-ai încins cu puterea Adevarului, spre omorârea patimilor;
Bucură-te, că ai luat haina mântuirii şi platoşa dreptăţii;
Bucură-te, că ai primit coiful mântuirii și Sabia Duhului;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 4
După plinirea făgăduinței de a fi monah și primirea povețelor papei ca o merinde îngerească, căutai cu duh aprins un loc al nevoințelor duhovnicești; cu purtarea de grijă a lui Dumnezeu ai urmat unor marinari, îmbarcându-te pe vasul lor ca pe o corabie a mântuirii purtată de adierile cântărilor tale de: Aliluia !
ICOSUL 4
Arătatu-ţi-s-au ţie în vis, Sfinte Părinte, Maica Domnului în strălucire covârșitoare cu Sfântul Ierarh Nicolae, Stăpâna lumii poruncindu-ţi să te nevoieşti în Muntele Athosului, pe care însăși l-a ales loc de mântuirea monahilor care vor voi să fugă de toate tulburările lumeşti, fiind lor pururea acoperământ al milostivirii și rugătoare spre iertarea păcatelor celor ce bine se nevoiesc; minunându-ne de călăuzirea ta spre Muntele desăvârşirii, te cinstim Părinte, cu laude ca acestea:
Bucură-te, că Maica Domnului ţi-a îndreptat paşii spre Athos;
Bucură-te, cel dintâi chemat la nevoinţă în Muntele Sfânt;
Bucură-te, temei al vieţii sihăstreşti în Muntele binecuvântat;
Bucură-te, ocrotitor neîncetat al monahilor care bine se nevoiesc aici; Bucură-te, că ai primit moștenire muntele neprihănit al sfințeniei; Bucură-te, că ai fost îndemnat spre lăcașul cereștilor oameni;
Bucură-te, că Muntele Athos ți s-a făcut lăcaș părintesc;
Bucură-te, că ai primit testamentul viețuirii în Muntele minunat;
Bucură-te, că te-ai făcut ascultător Maicii Domnului;
Bucură-te, că în Muntele Sfânt ajuns-ai la bărbăție duhovnicească;
Bucură-te, că acolo ai înfruntat cu credință prigonirile demonilor;
Bucură-te, că foarte te-ai bucurat de povățuirea Maicii Domnului;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 5
Când corabia s-a oprit la un liman, biruit fiind de iubirea de oameni și de stăruința rugătorilor ai mers la casa unor oameni bolnavi, slobozindu-i din legăturile bolii numai cu puterea rugăciunii tale şi cu semnul cinstitei Cruci, toți mulțumind Domnului pentru tămăduire în cântări de: Aliluia !
ICOSUL 5
În apropierea Muntelui Sfânt, prin purtarea de grijă a Domnului, corabia a încetat să mai înainteze și ai mărturisit tuturor că acest loc este dăruit ție spre petrecerea restului vieții; cuprinși de întristare pentru despărțirea de tine, cei adunați în corabie, te lăudau așa: Bucură-te, vas ales al Harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai îmbrățișat tăcerea rugătoare;
Bucură-te, că numai cu o uncie de pâine te hrăneai seara;
Bucură-te, căci din apa mării te adăpai puțin;
Bucură-te, că ai tămăduit pe cei cuprinşi de boală cumplită;
Bucură-te, că ai fugit de otrava slavei celei deşarte;
Bucură-te, că te-ai ascuns în Muntele Sfânt ca Ilie pe Carmel;
Bucură-te, ancoră tare a iubitorilor de sihăstrie;
Bucură-te, că Muntele cel minunat ți s-a dăruit ție;
Bucură-te, că ai pecetluit corabia cu semnul Sfintei Cruci;
Bucură-te, căci cu pace ai slobozit pe cei de pe corabie;
Bucură-te, că în munte te-ai ascuns, fugind de tulburările lumești;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 6
Într-o peşteră foarte întunecoasă învăluită de desiș adânc te-ai adăpostit, Sfinte Petru, în aceasta fiind roi de șerpi și mulțime mare de demoni, dar nu te-ai înspăimântat, strigând Ziditorului cu suspinuri negrăite: Aliluia !
ICOSUL 6
Diavolii cei urâtori a tot binele conduși de unul ce luase chip de general cu săgeți s-au pornit asupră-ți și pietre foarte mari rostogoleau, strigând împotriva ta, Sfinte Petru, dar ai fost păzit nevătămat de Harul lui Dumnezeu, care ne luminează și pe noi a-ți cânta ție unele ca acestea:
Bucură-te, că numele Maicii Domnului ai chemat în luptă, ieșind din peșteră; Bucură-te, că atunci potrivnicii ce înconjurau peștera s-au făcut nevăzuți; Bucură-te, că ai te-ai dedat iarăși luptelor în peștera smerită;
Bucură-te, căci ai oprit vocile cu Numele Cuvântului;
Bucură-te, că în Athos ai aruncat sămânța vieții duhovnicești;
Bucură-te, că acest munte făgăduiește patria de sus;
Bucură-te, că ai rușinat pe demonii plini de îndrăzneală;
Bucură-te, că nu te-au putut scoate din raiul isihiei;
Bucură-te, că rugăciunea ta a biruit tulburările lor;
Bucură-te, că ai răbdat chinurile foamei și răutatea demonilor;
Bucură-te, că prin osteneli ți-ai mistuit mădularele;
Bucură-te, că ai luat cununa biruinței împotriva demonilor;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 7
Nesuferind stăruința și îndrăzneala ta în rugăciune, Sfinte, după 50 zile de la primul atac, viclenii demonii au pus în mișcare toți șerpii veninoși și toate fiarele sălbatice, aducându-le în peștera ta, ostașule al lui Hristos, unde îți săvârșeai lupta întrecerii mucenicești; dar ai pus pe fugă pe cei neputincioși cu semnul Sfintei Cruci și cu chemarea numelui Maicii Domnului, pentru care strigăm Împăratului Celui Mare: Aliluia! ICOSUL 7
După ce s-a împlinit un an, potrivnicul neobosit al virtuții, adânc mâhnit de zădărnicirea atacurilor lui, s-a arătat ție, Părinte, în chipul unei slugi din casa ta, cu viclene cuvinte încercând a te întoarce la petrecerea cea din lume, dar de iubita pustie nu te-ai despărțit, pentru care îți cântăm așa:
Bucură-te, că vrăjmașul nu te-a putut scoate din raiul liniștirii;
Bucură-te, că amintirea părinților nu te-a despărțit de Părintele ceresc;
Bucură-te, căci prin cuvintele Scripturii diavolul întindea curse;
Bucură-te, că spre povățuirea oamenilor din lume te îndemna;
Bucură-te, că nu ai primit vicleșugul de a te întoarce în lume;
Bucură-te, căci cu lacrimi ai mărturisit Ajutorul Domnului;
Bucură-te, ascultător desăvârșit de porunca Maicii Domnului;
Bucură-te, căci numai cu voia ei ai fi plecat iarăși în lume;
Bucură-te, că auzind numele Stăpânei lumii diavolul s-a rușinat;
Bucură-te, că de partea ta a fost cununa învingătorului;
Bucură-te, că ai purtat după vrednicie slava dreptății;
Bucură-te, că te-ai dat cu și mai multă râvnă lucrării rugăciunii;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 8
Petrecând în post aspru, înfrânare nemăsurată și rugăciune neîncetată, ai ajuns, Sfinte Petru, la culmea smereniei, la măsura iubirii adevărate și la curăția desăvârșită a minții, cântând cu bucurie Dătătorului a toată virtutea: Aliluia ! ICOSUL 8
După trecerea a șapte ani, ți s-a arătat cel întunecat în chipul unui Inger de lumină, încununându-te cu viclene cuvinte pentru nevoințele tale cele mai presus de fire, de care noi minunându-ne te cinstim pe tine așa:
Bucură-te, sfeșnic aprins din Lumina adevărată și primă;
Bucură-te, făclie nestinsă de lumina mincinoasă a celui rău;
Bucură-te, rușinarea celui ce se prefăcea Arhanghel al oștilor cerești;
Bucură-te, că ai învins pe cel ce făgăduia ție răsplată în cer;
Bucură-te, că ai defăimat laudele pentru Dumnezeieștile tale împliniri;
Bucură-te, că ai trăit fără hrană vreme de 7 ani, mai mult decât Ilie;
Bucură-te, că ai întrecut pe Daniel în petrecerea îndelungată cu fiarele; Bucură-te, că ai covârșit răbdarea lui Iov în încercări nedorite;
Bucură-te, că nu ai primit ispita de a pleca din Muntele Sfânt;
Bucură-te, că nevrednic te-ai socotit de petrecerea cu oamenii;
Bucură-te, că nu a suferit satana smerenia ta cea mai presus de minte; Bucură-te, căci cu numele Maicii Domnului ai risipit cursa diavolească; Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 9
După alungarea puterilor celor rele, suflarea Dumnezeiescului Duh a adus în locul lor puterile slujitoare ale Ingerilor, care te-au hrănit cu pâine cerească, Sfinte, căci pe pământ nu mai puțin decât cei de sus ai slujit, cântând Celui Ce Se poartă pe scaun de Heruvimi: Aliluia !
ICOSUL 9
Înger adevărat îți aducea ție Sfinte, mana cea cerească, primind vestirea lui de la Născătoarea de Dumnezeu și de la Sfântul Nicolae, cu rugăciunile cărora te-ai mai nevoit 53 ani, fără a mai fi tulburat de nălucirile demonilor, pentru care ești vrednic de laude ca acestea: Bucură-te, că primeai hrană din mână îngerească;
Bucură-te, că doar cerul ți-a slujit drept acoperiș;
Bucură-te, că pământul ți-a fost ție pat iubit;
Bucură-te, că arșița ai răbdat ca să scapi de focul cel veșnic;
Bucură-te, că vântul și zăpada nu ți-au înghețat sufletul;
Bucură-te, că toate silniciile trupului ai răbdat pentru răplata viiitoare;
Bucură-te, căci ai viețuit ca în Rai în locul de deasupra pământului;
Bucură-te, că te veseleai neîncetat de suflarea gândurilor Dumnezeiești; Bucură-te, că ochii minții tale căutau numai spre Cel vrednic de dorit; Bucură-te, că așteptai cu dor negrăit vederea Soarelui dreptății;
Bucură-te, piatră nesfărâmată de pietrele ispitelor;
Bucură-te, că eşti pustnicilor pildă de răbdare ;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 10
Nevoind Domnul a fi acoperită de taină viaţa ta cea tainică și mai presus de fire, a călăuzit un vânător spre peştera ta, pe când căuta un cerb frumos; te-a găsit pe tine și străpuns de acul fricii, voia să plece, dar glasul tău auzind, a cântat și el: Aliluia !
ICOSUL 10
Cu mângâietoare și smerite cuvinte ai plecat pe vânător să se apropie de tine și după Voia Domnului, i-ai povestit lui toate cele despre viețuirea ta cea minunată întru acele locuri în care ai îmbrățișat conduita îngerească și ai neguțătorit bogăția cerească; foarte minunându-se el de nevoințele tale duhovnicești, voia să rămână împreună cu tine, ca să se nevoiască și el pentru mântuire, lăudându-te așa:
Bucură-te, cel împodobit cu încuviințări Dumnezeiești ;
Bucură-te, cel ce ai adormit răscoala patimilor;
Bucură-te, tovarăș al corifeului Petru; Bucură-te, că ai îndemnat pe vânător spre miluirea săracilor;
Bucură-te, că așezământ curat de post i-ai rânduit;
Bucură-te, că l-ai sfătuit spre a păzi legătura curăției trupești;
Bucură-te, că l-ai întărit a stărui în rugăciune multă;
Bucură-te, că l-ai îndemnat spre zdrobirea inimii în rugă;
Bucură-te, că i-ai rânduit testament duhovnicesc mai înainte de a ta adormire;
Bucură-te, că i-ai dat lui ca arvună rugăciunea ta;
Bucură-te, că l-ai întărit a păzi comoara tainei vieții tale;
Bucură-te, că i-ai lăsat ca hrană cuvintele cele Dumnezeiești;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 11
La un an de la plecare, vânătorul a venit iar, după sfatul tău, la peștera cea smerită împreună cu fratele său și doi monahi, dar aflând trupul tău adormit, se tânguia cu mare dor, aducându-ți din vistieria inimii laude ca acestea: Aliluia! ICOSUL 11
Fericitul tău trup, cu mâinile strânse în chipul Crucii și cu ochii cuviincios închiși, zăcea în chip frumos și demn pe pământ, dar s-a arătat izvor de minuni, căci pe fratele vânătorului l-a slobozit din robia demonului care-l muncea, toți strigându-ți într-un glas așa:
Bucură-te, că ai slobozit pe bărbat de demonul cel viclean;
Bucură-te, că mort fiind, fața ți-era strălucitoare și prea frumoasă;
Bucură-te, că după adormirea ta te-ai arătat izvor nesecat de minuni;
Bucură-te, că trupul tău la Mănăstirea lui Clement a fost dus;
Bucură-te, căci nici acolo nu ai încetat a revărsa minuni ;
Bucură-te, că ai alungat bolile ce chinuiau pe frații Mănăstirii;
Bucură-te, că ai fost învăluit în giulgiu cu aloe, smirnă și alte aromate;
Bucură-te, căci ai îngăduit a fi furată comoara Moastelor tale ;
Bucură-te, că doi monahi au răpit trupul tău cel sfințit;
Bucură-te, că în satul Phokomis au ajuns Moaștele tale ;
Bucură-te, că de acolo ai alungat cetele demonilor;
Bucură-te, că și multe tămăduiri ai revărsat celor neputincioși;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 12
Măcar că în vremea vieții tale erai tăinuit în munte de vederile omenești, după adormirea ta trupul tău a călătorit mult, revărsând tămăduiri și alungând demonii, ca toți să se încredințeze de Sfințenia ta și de iubirea de oameni, cântând Domnului: Aliluia !
ICOSUL 12
Cel ce nu te-a biruit în vremea vieții pământești, demonul cel viclean, se tânguia că nici după adormirea ta nu află odihnă și a fost iarăși rușinat de tine, Sfinte, prin minunile neîncetate ce se făceau prin Moaștele tale, pe care nu le-a putut arde, toți lăudându-te așa: Bucură-te, că ai rămas stâncă neclintită de ispitele demonilor;
Bucură-te, că un episcop a cumpărat trupul tău spre mângâierea poporului; Bucură-te, că trupul tău a vindecat multe trupuri în care stăpânea răul; Bucură-te, mireasmă a mirului gândit cu mintea;
Bucură-te, că nu a reușit un îndrăcit să ardă trupul tău;
Bucură-te, că te pleci spre cererile celor necăjiți;
Bucură-te, candelă nestinsă a rugăciunii pentru monahi;
Bucură-te, Icoană a omului înDumnezeit;
Bucură-te, vistierie neîmpuținată de tămăduiri;
Bucură-te, omule ceresc cu minte înaltă; Bucură-te, călăuză celor ce s-au predat rugăciunii;
Bucură-te, ocrotitor de nădejde al Muntelui Athos ;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
CONDACUL 13 (acest Condac se zice de trei ori)
O, Sfinte Preacuvioase Părinte Petru, cel dintâi cetățean al Muntelui desăvârșirii, lauda sihaştrilor şi podoaba călugărilor, cel ce ca un bun ostaş al lui Hristos ai biruit vicleşugurile demonilor şi săltările patimilor, cere nouă de la Domnul Hristos iertare şi curăţire de păcate, ca să aflăm şi noi darul mântuirii sub acoperământul Maicii Domnului şi la umbra rugăciunilor tale, cântând Mântuitorului tuturor : Aliluia !
Apoi iarăşi se zice ICOSUL 1:
Fiind ostaş, căzut-ai Sfinte, în mâinile vrăjmaşilor şi ai fost închis în fortăreaţa din cetatea Samara, dar în acest necaz cugetai la sufletul tău care fusese mai înainte închis în turnul grijilor lumeşti; privind la picioarele tale legate în lanțuri te umileai cu inima, amintindu-ți de legăturile patimilor în care sufletul este ținut de vrăjmașii nevăzuți şi, cu lacrimi de pocăinţă, cereai iertare Domnului, pentru care noi îți cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, ostaș chemat spre slujire de Împăratul ceresc;
Bucură-te, că necazul ți s-a făcut pricină de mântuire;
Bucură-te, că zidurile temniței ți-au pricinuit străjuirea zidurilor inimii; Bucură-te, că ți-ai amintit cu pocăință de făgăduința de a fi monah;
Bucură-te, că ai înțeles prin luminarea Duhului pricina pătimirii tale;
Bucură-te, că te-ai hrănit cu rugăciunea în lipsa hranei trupești;
Bucură-te, că, sfâșiat de sete, însuți te-ai făcut izvor al lacrimilor pocăinței; Bucură-te, căci ai bătut cu rugăciune stăruitoare la ușa milei Dumnezeiești; Bucură-te, că nu te-ai deznădăjduit că nu ai primit grabnică deschidere; Bucură-te, că pe Sfântul Nicolae l-ai pus chezășuitor pentru slobozirea ta; Bucură-te, că el nu a încetat a aduce jertfe de rugăciune pentru tine;
Bucură-te, că și pe Dreptul Simeon l-ai luat mijlocitor către Stăpânul;
Bucură-te, Sfinte Cuvioase Părinte Petru Athonitul, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
Şi CONDACUL 1:
Sfinte Părinte Petru, cugetătorule de Dumnezeu, care ai locuit Muntele Athos ca odinioară Sfântul Ilie Tesviteanul Muntele Carmel, căutând cu râvnă pe Izvorul luminii în isihie, vrednicule de laudă, te-ai învrednicit pe drept cuvânt de vederea Lui, iar acum dai nouă darul vederii păcatelor noastre spre smerire, ca să îți cântăm cu osârdie:
Bucură-te, Sfinte Petru, întâiul cetățean al Sfântului Munte !
Si apoi se face : OTPUSTUL
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Sfântului Cuvios Petru Athonitul şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi ! Amin !
Bibliografie :
1) http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.ro/search?updated-max=2014-06-12T06:11:00%2B03:00&max-results=8
2) http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.ro/2014/06/acatistul-sfantului-cuvios-petru_7216.html 12 iunie 2014