ACATISTUL MAICII DOMNULUI DE LA POCEAEV
servus ChristiICOANA FĂCĂTOARE DE MINUNI A MAICII DOMNULUI DE LA POCEAEV (UCRAINA) (prăznuită de Izvorul Tămăduirii, în 23 Iulie, 11 Aprilie şi 8 Septembrie)
Urma Maicii Domnului de la Mănăstirea Poceaev din care şi astăzi izvorăşte apă tămăduitoare împărţită credincioşilor
Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului de la Poceaev
Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Poceaev (stil bizantin, ulei pe scândură de tei, 26,8 x 32,8 cm) provine din Constantinopol şi a fost dăruită de către mitropolitul grec Neofit moşieresei Ana Erofeevna Goiskaia (1559). Peste circa 30 de ani, când Icoana a început să emane o lumină nemaipomenită şi i-a redat într-un chip minunat vederea fratelui Anei, aceasta a dus-o, cu steaguri, cântări şi mult popor la Mănăstirea Poceaev şi a transmis-o călugărilor pentru păstrare veşnică.
Multe alte minuni s-au săvârşit la această icoană: în 1607 - la năvălirea tătarilor, în 1675 - la năvălirea turcilor (atunci apariţia pe cer, într-o strălucire neobişnuită, a Maicii Domnului, a cuviosului Iov de la Poceaev şi a Îngerilor cu săbii scoase din teacă a semănat groază printre păgâni, ei nimicindu-se unul pe altul), în 1664, 1665 şi 1710 - învieri din morţi etc. În cartea inaugurată în 1841, timp de 52 de ani au fost înregistrate 26 de minuni. Din 1831 până în 1856 de Icoană au fost prinse 133 de bijuterii şi alte podoabe în semn de tămăduire de boli în urma rugăciunilor adresate Maicii Domnului în faţa Icoanei ei făcătoare de minuni.
Icoana a avut de suferit în repetate rânduri: din 1623 până în 1641 s-a aflat în afara Mănăstirii, între anii 1720-1831 a fost sub stăpânirea uniaţilor, în 1869 a nimerit într-un incendiu devastator (i-au ars însă numai înfrumuseţările uniate, Icoana şi îmbrăcămintea ei din aur şi pietre scumpe rămânând intacte).
După construirea unui nou iconostas de către Alexandru II (1861), Icoana Maicii Domnului a fost pusă la nivelul III al acestuia, deasupra Cinei celei de taină, chivotul fiind înfrumuseţat cu raze din pietre scumpe ca la Icoana Adormirii Maicii Domnului din Lavra Pecerska de la Kiev.
Cu ajutorul unui mecanism asemenea celui de la Pecerska, Icoana se lasă în jos pe două panglici de mătase pentru închinarea creştinilor.
Maica Domnului nu refuză ajutorul de la Icoana Sa nimănui dintre cei care se roagă Ei cu credinţă, chiar dacă aceştia nu sunt creştini ortodocşi, ci catolici, uniaţi, protestanţi ş.a. Ea îi întoarce la dreapta credinţă pe cei rătăciţi, asemenea Tatălui Ceresc care „face să răsară soarele peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi" (Mt. 5, 45).
Pe dealul unde se află astăzi Mănăstirea, în anul 1240 se stabiliseră doi monahi iubitori de linişte. Într-una din zile, unul dintre dânşii după ce îşi săvârşi rugăciunile urcă mai sus pe vârful dealului unde i se arată în chip minunat Preacurata Maică a Domnului şezând de o piatră şi înconjurată de flăcări.
Monahul îl strigă şi pe fratele său de nevoinţă să vină să vadă minunea şi se întâmplă să se afle acolo şi un păstor de oi pe numele său Ioan Bosoi. Toţi trei cuprinşi de bucurie dădură slavă lui Dumnezeu şi Preacuratei Sale Maici pentru mila arătată către dânşii. Apoi văzură că pe piatra unde se arătase Maica Domnului rămase urma piciorului său drept, din care susura un fir de apă.
Cu timpul, vestea minunii Maicii Domnului se răspândi, iar pe locul acela se întemeie Mănăstirea Poceaev, care dăinuie până astăzi.
ACATIST LA ICOANA FĂCĂTOARE DE MINUNI A MAICII DOMNULUI DE LA POCEAEV (prăznuită de Izvorul Tămăduirii, în 23 Iulie, 11 Aprilie şi 8 Septembrie)
Rugăciunile începătoare
De este preot, începe aşa :
Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin !
Iar de nu este preot, se zice :
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)
Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !
Doamne miluieşte ! (de 3 ori) Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum ... ! Amin !
Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean !
Preotul :
Că a Ta este Împărăţia, Puterea şi Slava, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin !
Iar de nu este preot, se zice :
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !
Apoi troparele :
Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că, nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca unui Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Uşa milostivirii deschide-o nouă, BineCuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc.
Apoi :
Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl ATotŢiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; lumină din lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi s-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii si morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârsit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică, mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !
Apoi : Doamne miluieşte ! (de 12 ori) Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)
Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)
Psalmul 142
Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab’ auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.
Apoi : Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !
Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !
Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului ! (de 3 ori)
Apoi, se zice Troparul la cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Poceaev :
Apărătoare Doamnă, a popoarelor creştine şi a ţării noastre de toţi ştiută izbăvitoare, cântări de laudă îţi aducem noi, credincioşii, adunaţi pe Sfântul tău munte, iar tu, ca ceea ce ai negrăită milă, o, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, să nu lepezi rugăciunile noastre înălţate înaintea chipului tău celui făcător de minuni, ca întru umilinţa inimii să te lăudăm: Bucură-Te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !
Apoi, se zice Condacul la cinstirea Icoanei Maicii Domnului de la Poceaev :
O. Preaslăvită Maică a lui Hristos Dumnezeu, căreia ţi s-au încredinţat ca fii toate neamurile creştine, nu ne pricepem noi, păcătoşii, să-ţi aducem laude cu vrednicie, dar fiind biruiţi de dragostea cea către tine şi ridicând ochii noştri la chipul tău cel făcător de minuni, te rugăm: nu ne lăsa pe noi, fiii tăi cei aflaţi în lupte şi în nevoi, care credem fierbinte în ajutorul tău şi Îi cântăm Fiului tău: Aliluia!
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !
Apoi :
Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ? Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.
Psalmul 50
Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; Bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege Căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ; Bucura-se-va limba mea de Dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe altarul Tău jertfă.
Condacul 1
Apărătoare Doamnă, a popoarelor creştine şi a ţării noastre de toţi ştiută izbăvitoare, cântări de laudă îţi aducem noi, credincioşii, adunaţi pe sfântul tău munte, iar tu, ca ceea ce ai negrăită milă, o, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, să nu lepezi rugăciunile noastre înălţate înaintea chipului tău celui făcător de minuni, ca întru umilinţa inimii să te lăudăm: Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Icosul 1
Arhanghelul Gavriil cel dintâi ţi-a adus “bucură-te”, atunci când ţi-a binevestit ţie zămislirea Fiului lui Dumnezeu, iar după preaslăvita ta Adormire toate Puterile Cereşti aceeaşi laudă necontenit în Ceruri ţi-o aduc; cum vom îndrăzni deci noi, păcătoşii, să ne unim glasurile noastre cu glasurile celor fără de trup? Dar, ştiind mila ta faţă de toţi cei ce se pocăiesc, deschidem cu frică şi cu dragoste buzele noastre, grăind acestea:
Bucură-te, noian de milă;
Bucură-te, nesecată mare a dragostei;
Bucură-te, bună mijlocitoare a neamului creştinesc;
Bucură-te, zid nesurpat al Mănăstirii Poceaevului;
Bucură-te, că pe creştinii ortodocşi prin dragostea cea către tine spre muntele Poceaevului îi atragi;
Bucură-te, izgonitoare a oricărei întristări de la sufletele noastre;
Bucură-te, căci chipul tău făcător de minuni din muntele Poceaevului este ca o stea povăţuitoare pe cale;
Bucură-te, că rugăciunile înălţate ţie alungă ispitirile pătimaşe;
Bucură-te, că i-ai mângâiat pe oameni prin arătarea ta pe munte;
Bucură-te, că pentru noi ai lăsat urma tălpii tale pe el;
Bucură-te, îndrăzneală neschimbată a celor credincioşi;
Bucură-te, întărire puternică pentru cei aflaţi în îndoială;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 2
Văzând sihaştrii Poceaevului şi fericitul Ioan cel desculţ pe Preasfânta Născătoare în stâlp de foc pe stâncă arătată, au sărutat urma tălpii ei şi stropindu-se cu apa izvorâtă din piatră, au strigat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 2
Cele de neînţeles căutând să le înţelegem cu mintea, ne întărim în această nădejde, că izgonind pe agareni, iar apoi pe eretici, ai binevoit să întăreşti pe muntele Poceaevului pavăza Ortodoxiei; pentru aceasta, venind în sfânta ta biserică, umplem inimile noastre cu credinţă fierbinte, zicând:
Bucură-te, întărire a adevăratei credinţe;
Bucură-te, mustrare a credinţei rătăcite;
Bucură-te, că ai fost prevestită demult de rugul cel nears din Sinai;
Bucură-te, că aici, în stâlp de foc, creştinilor te-ai arătat;
Bucură-te, că din cuptorul cel încins, de rouă fiind mântuiţi, fiii lui Avraam pe tine te-au preinchipuit;
Bucură-te, că cei vindecaţi în chip minunat de apa de la Urma ta te-au propovăduit;
Bucură-te, că pământul nostru pângărit de agareni în vremurile de demult, l-ai mângâiat prin arătarea ta;
Bucură-te, că şi astăzi cu multe semne întăreşti pe rugătorii de aici;
Bucură-te, grabnică auzire a celor ce se pocăiesc;
Bucură-te, ajutor şi adăpostire pentru cei ce se nevoiesc;
Bucură-te, înţelepţirea celor neştiutori;
Bucură-te, întărirea celor slabi;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 3
Puterea harului întreit ai arătat, Stăpână, pe muntele Poceaevului, unde de 300 de ani locul arătării tale l-ai împodobit cu icoana făcătoare de minuni, care a fost dăruită de mâna Preasfinţitului Neofit Elinul, ce venea de la Moscova, mai întâi Anei, ca mai apoi să fie primită de la ea la Mănăstirea Poceaevului pentru oamenii ce se bucură şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
Nobila Ana, având în casă icoana ta, Stăpână, şi văzând vindecarea fratelui său Filip care era orb din naştere, s-a aprins de duhul râvnei pentru slava ta şi a zidit mănăstire din piatră în cinstea Preacinstitei Adormirii tale, pentru pustnicii din Poceaev şi aducându-se închinare în ea chipului tău cel făcător de minuni, strigă aşa:
Bucură-te, că prin sfânta ta icoană ne-ai dăruit nouă comoară plină de bogăţii;
Bucură-te, că chipul tău, dăruit de mâna Preasfinţitului, a sfinţit pământul nostru;
Bucură-te, ceea ce întorci sufletele noastre de la bogăţiile pământeşti;
Bucură-te, că ne înveţi să lăudăm slava lui Dumnezeu;
Bucură-te, că văzând minunile tale, inimile noastre sunt răpite la ceruri;
Bucură-te, că în locaşul tău ne aflăm precum în pridvorul Raiului;
Bucură-te, că ai mângâiat prin icoana ta pe creştinii ortodocşi;
Bucură-te, că pe credincioşii din toate ţările îi chemi la Mănăstirea Poceaevului;
Bucură-te, că prin ea se înmulţeşte credinţa;
Bucură-te, că prin ea se izgoneşte întristarea;
Bucură-te, bucurie neîncetată a călugărilor de la Poceaev;
Bucură-te, nădejde neruşinată a mirenilor;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 4
Viforul nebuniei ereticeşti s-a năpustit asupra locaşului tău, Stăpână, robind sfânta ta icoană prin mâna iconoclaştilor, şi spre hulire aceştia pornindu-se, în grabă de mânia lui Dumnezeu au fost opriţi, atunci când o putere nevăzută i-a răpus pe neruşinaţii hulitori, precum pe Artaxerxe şi Irod, aruncându-i în neputinţă pe batjocoritorii sfinţeniei tale ce nu ştiau să cânte: Aliluia!
Icosul 4
Auzind călugării Poceaevului şi tot poporul ortodox că sfânta ta icoană, după 17 ani de robie ereticească, se întoarce de la hulitorii ruşinaţi în sfântul locaş, au ieşit în întâmpinarea ei şi plângerea în bucurie o au preschimbat, strigând ţie:
Bucură-te, păzitoarea creştinilor;
Bucură-te, mustrarea ereticilor;
Bucură-te, că n-ai lăsat până la sfârşit Mănăstirea Poceaevului fără icoana ta;
Bucură-te, că ai mustrat batjocora cea rea a împotrivirilor cinstirii icoanelor;
Bucură-te, că ne înveţi în necazuri să nu ne pierdem nădejdea;
Bucură-te, că ne porunceşti să credem în dreptatea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin ea s-a întărit Ortodoxia în ţara noastră;
Bucură-te, că toată lumea prin tine s-a învrednicit să primească adevărul întrupat;
Bucură-te, că urmezi indelung-răbdării lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce întăreşti în răbdare pe aleşii tăi;
Bucură-te, că prin tine cei smeriţi primesc mângâiere;
Bucură-te, că cei mândri se smeresc prin tine;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 5
Ca o stea călăuzitoare spre Dumnezeu te-ai arătat, Stăpână, pentru cei ce caută mântuirea, aducându-i pe ei la Soarele Dreptăţii, că precum în viaţa ta pământească te-ai arătat mijlocitoare către Fiul tău în Cana Galileii, aşa şi după preaslăvită trecerea ta la Ceruri, aduci şi înalţi rugăciuni Fiului tău pentru credincioşii de aici de pe Muntele Poceaevului, dăruindu-le mulţime de tămăduiri tuturor celor ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 5
Văzând oamenii odinioară că şi astăzi mulţimea vindecărilor dăruite de tine pe Muntele Poceaevului, se întăresc în dorinţa mântuirii sufletelor lor şi aducând pocăinţă fierbinte, strigă ţie:
Bucură-te, vederea orbilor şi umblarea şchiopilor;
Bucură-te, slobozirea de demoni a celor îndrăciţi;
Bucură-te, că pe călugărul cel robit l-ai întors prin aer în chip minunat;
Bucură-te, că pe pruncul Simion, care era mort, pentru rugăciunile unei stareţe l-ai înviat;
Bucură-te, că prin astfel de semne puterea minunilor de odinioară oamenilor s-a arătat;
Bucură-te, că vindecările de la sfânta ta icoană nici în zilele noastre nu au secat;
Bucură-te, că în toată lumea izvorăşti tămăduiri prin sfintele tale icoane;
Bucură-te, ceea ce cu daruri duhovniceşti îi îmbogăţeşti pe rugători;
Bucură-te, că neamurile creştine se laudă cu tine;
Bucură-te, că şi cei puţin credincioşi aleargă la ajutorul tău;
Bucură-te, bucuria cetelor cereşti;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 6
Propovăduitori ai slavei Preacuratei Fecioare s-au arătat agarenii, care s-au năpustit asupra Mănăstirii Poceaevului şi arătarea Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu şi a Preacuviosului Iov nu au înţeles-o dintru început, dar atunci când săgeţile aruncate de ei s-au întors înapoi au priceput puterea Stăpânei şi pocăindu-se de nebunia lor, au strigat cu credinţă: Aliluia!
Icosul 6
Strălucit-a chipul tău, Stăpână, pe muntele Poceaevului, când fraţii mănăstirii, fiind împresuraţi de agareni, înălţau rugăciune adâncă înaintea sfintei tale icoane şi a raclei Preacuviosului Iov şi văzând ei pe agareni fugind, cutremuraţi de această vedenie, cu bucurie ţi-au cântat:
Bucură-te, izbăvitoarea şi mântuirea noastră;
Bucură-te, pururea ajutătoare a neamului creştinesc;
Bucură-te, că ai gonit pe nelegiuiţii vrăjmaşi de la sfinţenia ta;
Bucură-te, că i-ai adus la pocăinţă;
Bucură-te, că de tine se cutremură vrăjmaşii nevăzuţi ai mântuirii noastre;
Bucură-te, că ţie ţi se închină în ceruri Sfinţii îngeri şi răposaţii cei drepţi;
Bucură-te, că pe Preacuviosul Iov l-ai primit cu tine la rugăciune;
Bucură-te, că prin arătarea ta pe agareni i-ai adus la Sfântul Botez;
Bucură-te, că cei credincioşi prin tine se izbăvesc de frica morţii;
Bucură-te, că pentru tine unii dintre agareni s-au făcut călugări cu frică de Dumnezeu;
Bucură-te, arătare pururea a adevărului;
Bucură-te, bună înţelepţire a celor rătăciţi;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 7
Vrând să aprindă în inimile creştinilor dorirea vieţii veşnice, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu pe bolnavi îi vindecă cu minunile sale, pe morţi îi înviază, pentru ca şi noi împreună cu ei, înţelegând puterea lui Dumnezeu, să lepădăm cele pământeşti şi să ne îngrijim de sufletele noastre, neîncetat cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Noi şi grele necazuri a suferit Mănăstirea Poceaevului atunci când, împreună cu întreaga ţară, a fost ruptă prin viclenie de la Ortodoxie şi s-a dat sub stăpânirea ereticilor, iar peste 110 ani a fost întoarsă drept-măritorilor creştini, care, venind, au scos de sub obroc sfintele moaşte ale Preacuviosului Iov şi căzând către chipul făcător de minuni al Stăpânei, au grăit:
Bucură-te, apărătoarea Ortodoxiei;
Bucură-te, mustrarea ereticilor;
Bucură-te, că locaşul tău nu l-ai părăsit până la sfârşit;
Bucură-te, că ne înveţi pe noi frica de Dumnezeu;
Bucură-te, că prin mijlocirea ta ţara Volîniei s-a întors la Ortodoxie;
Bucură-te, că încă din vremurile vechi mulţi eretici prin înţelepţirea ta s-au îndreptat;
Bucură-te, ceea ce chemi la rugăciune în Sfânta ta Lavră pe cei credincioşi;
Bucură-te, că îi înveţi pe cei necredincioşi să se închine sfinţeniei ortodoxe;
Bucură-te, că fără de încetare eşti preaslăvită de cuvioşi şi cuvioase;
Bucură-te, că şi cei căzuţi în fărădelegi vin la tine;
Bucură-te, întoarcerea la credinţă a celor ce s-au lepădat de ea;
Bucură-te, călăuză a celor înşelaţi spre lumina cunoştinţei;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 8
Minune străină vedem întru tine, Maica lui Dumnezeu, că precum bolile trupeşti prin sărutarea sfintei tale icoane şi prin stropirea cu apă de la Poceaev se tămăduiesc, aşa şi patimile sufleteşti la vederea sfinţeniei tale se izgonesc, credinţa se întăreşte şi inimile noastre se umplu de umilinţă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 8
Plin de păcate fiind eu, nevrednicul, risipirii lumeşti cu totul m-am dat şi de păcatul meu nu mă îngrijesc, dar căutând la sfânta ta icoană, Stăpână, şi văzând cum nenumăraţi oameni primesc de la ea înţelepţire şi cu inima veselă se îndreaptă pe calea mântuirii, îţi cânt acestea:
Bucură-te, comoara curăţiei;
Bucură-te, noianul milostivirii;
Bucură-te, ceea ce înalţi către Fiul tău neîncetate rugăciuni pentru cei credincioşi;
Bucură-te, că nu te întorci de la rugăciunile păcătoşilor;
Bucură-te, că prin tine mulţi au părăsit deznădejdea cea păcătoasă;
Bucură-te, că cei ce cheamă numele tău s-au ridicat din căderea cea străină;
Bucură-te, că prin tine a fost ruşinată erezia împotriva icoanelor din toată lumea;
Bucură-te, că ai întors adevărata credinţă în ţara Volîniei;
Bucură-te, ceea ce înalţi inimile oamenilor la nevoinţa curăţiei;
Bucură-te, că pe cei obijduiţi îi înveţi să ierte;
Bucură-te, umilinţa inimilor noastre;
Bucură-te, nădejdea sufletelor noastre;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 9
Toate lepădările şi rătăcirile eretice i le-ai iertat poporului care s-a pocăit, Stăpână, şi ai slobozit oamenilor izvor de tămăduiri de la iocana ta cea făcătoare de minuni şi de la urma tălpii tale de pe Muntele Poceaevului din Sfânta ta Lavră, ca cei ce vor aduce pocăinţă înaintea lui Dumnezeu pentru păcatele lor să nu se îndoiască de ajutorul tău şi să-I cânte Lui: Aliluia!
Icosul 9
Ritori ai slavei tale s-au arătat, Stăpână, orbii şi şchiopii care au primit vindecare de la sfânta ta icoană, întoarsă dreptmăritorilor creştini, precum şi femeia eretică care era bolnavă, care în ajutor chemându-te, după vindecare, a primit credinţa cea adevărată şi a sărutat sfânta ta icoană, iar noi strigăm ţie aşa:
Bucură-te, milostivitoare a Împăratului Ceresc;
Bucură-te, pururea mijlocitoare a pământenilor;
Bucură-te, că pe femeia bolnavă, prin vindecare, ai întors-o de la rătăcirea luterană;
Bucură-te, că toţi oamenii s-au încredinţat de adevărul Ortodoxiei;
Bucură-te, că prin tine ortodocşii au biruit de multe ori înşelările agarenilor;
Bucură-te, că pentru tine cei înşelaţi de latini s-au întors la credinţa ortodoxă;
Bucură-te, că tot neamul creştinesc îşi ridică intru rugăciuni ochii către tine;
Bucură-te, că pe tine te cheamă în ajutor cei ce se roagă pentru odihna răposaţilor;
Bucură-te, că pe cei ce vin la tine îi slobozeşti din necazurile vieţii;
Bucură-te, că dăruieşti tărie celor care rabdă felurite nevoi;
Bucură-te, povăţuitoare bună a celor ce se războiesc împotriva diavolilor;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 10
Vrând să mântuiască Preacurata Născătoare de Dumnezeu pe o bătrână aflată în orbirea credinţei catolice, care avea o nepoţică mică, botezată în adevărata credinţă ortodoxă, dar oarbă trupeşte, le-a pus în gând dorinţa cea bună de a se închina chipului ei făcător de minuni de la Poceaev, unde pe fetiţă minunat a vindecat-o, iar pe bătrână a învăţat-o să mărturisească dreptmăritoarea credinţă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 10
Zid nesurpat al credinţei adevărate te-ai arătat, Stăpână, că precum nelegiuiţii eretici cu îndărătnicie s-au întors de la preamărirea ta, ca adevărată Născătoare de Dumnezeu, aşa şi credincioşii pravoslavnici au stat neclintiţi în credinţa cea către tine şi nu au voit niciodată să se îndepărteze de la neîncetatele rugăciuni aduse ţie, pentru aceasta nu îndrăznesc să primească în urechile lor cuvintele cele înşelătoare ale ereticilor, ci cu mulţumitoare inimi te laudă pururea pe tine, zicând:
Bucură-te, bucuria şi mângâierea creştinilor;
Bucură-te, slava şi închinarea cetelor îngereşti;
Bucură-te, ceea ce ne îngrădeşti de cuvintele mincinoase ale ereticilor;
Bucură-te, că prin aducerea aminte a milelor tale cugetele noastre le înalţi la Dumnezeu;
Bucură-te, că pe Sfinţii Apostoli i-ai adus pe norii cerului la adormirea ta;
Bucură-te, că pe muntele Poceaevului în fiecare an în zi de praznic aduni mii şi mii de oameni ce se roagă pentru iertare;
Bucură-te, că pentru tine creştinii duc greutatea căii ca pe o dulce împăcare;
Bucură-te, că penru tine şi cei trândavi se silesc să li se asemene lor;
Bucură-te, ceea ce îi ajuţi cu harul tău pe călugări să uite desfătările lumii acesteia;
Bucură-te, că pe cei ce caută în urmă îi înfricoşezi cu visuri grozave;
Bucură-te, cea mai frumoasă diademă a Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, scut nebiruit al ţării noastre;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 11
Văzând, Stăpână, înălţându-se neîncetat ca tămâia la cer cântările de mulţumire ale creştinilor pentru toate binefacerile tale din întreaga lume, te rugăm ca nici ale noastre nevrednice laude să nu le treci cu vederea şi harul pocăinţei să ni-l dăruieşti, ca să-I cântăm lui Dumnezeu cu nădejde: Aliluia!
Icosul 11
Lumină a zilelor trecătoare şi nădejde a vieţii veşnice te-ai arătat, Stăpână, unui om din Basarabia ce era pe moarte, când deodată, după gustarea apei de la Lavra Poceaevului, s-a făcut sănătos, iar cei de aproape ai lui văzându-l, cu frică şi cu umilinţă ţi-au strigat:
Bucură-te, vindecătoarea bolnavilor;
Bucură-te, mângâierea celor scârbiţi;
Bucură-te, că moartea ce a venit s-a izgonit prin tine;
Bucură-te, că prin tine ni s-a dăruit credinţă neînfruntată;
Bucură-te, că cele proorocite de Gavriil s-au împlinit în ochii noştri;
Bucură-te, că după cuvântul tău eşti prea mărită de toate neamurile, acum şi pururea;
Bucură-te, că prin arătarea ta ai sfinţit Muntele Poceaevului;
Bucură-te, că al doilea Nazaret aici l-ai arătat;
Bucură-te, că nu ai ruşinat nădejdea nimănui;
Bucură-te, primitoare caldă a rugăciunilor tuturor;
Bucură-te, că ne dăruieşti sănătate;
Bucură-te, că ne ridici spre mântuire;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 12
Harul vindecărilor şi al facerii de minuni revărsat de la sfânta ta icoană, Stăpână, să nu rămână fără de folos pentru sufletele noastre, că pentru păcate am căzut în nesimţirea cea împietrită, însă având putere să înviezi morţii, înviază şi sufletele noastre amorţite şi luminează cu gândul cel bun inimile noastre, ca urând înşelăciunea păcatului, să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 12
Slăvind minunile tale arătate în Mănăstirea Poceaevului, te rugăm, Stăpână, să nu-ţi întorci faţa ta de la ţara noastră, ci către toţi ce vin la muntele tău cel sfânt caută cu mila ta, împlineşte-le lor cererile cele spre bine, ca să-ţi cânte ţie:
Bucură-te, milostivire a Dreptului Dumnezeu;
Bucură-te, îndrăznirea creştinilor către Cel Preaînalt;
Bucură-te, că ai arătat biruinţa credinţei în Lavra ta;
Bucură-te, că aprinzi dragostea în inimile oamenilor;
Bucură-te, că îi învredniceşti pe ei să vadă aici minuni asemeni celor din vechime;
Bucură-te, că muntele acesta ca al doilea Sinai s-a preaslăvit în ţările creştine;
Bucură-te, că pe Dumnezeu Cel arătat pe pământ L-ai purtat în pântecele tău;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale îi înalţi pe oameni la Dumnezeu;
Bucură-te, că ai lăsat icoana ta ca pe o propovăduitoare a mântuirii;
Bucură-te, că urma tălpii tale, umplută de apă tămăduitoare, cu minuni se preaslăveşte;
Bucură-te, că din înălţimea Cerurilor cauţi la robii tăi;
Bucură-te, povăţuitoarea credincioşilor spre fapte bune;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Condacul 13 ( acest condac se zice de 3 ori)
O. Preaslăvită Maică a lui Hristos Dumnezeu, căreia ţi s-au încredinţat ca fii toate neamurile creştine, nu ne pricepem noi, păcătoşii, să-ţi aducem laude cu vrednicie, dar fiind biruiţi de dragostea cea către tine şi ridicând ochii noştri la chipul tău cel făcător de minuni, te rugăm: nu ne lăsa pe noi, fiii tăi cei aflaţi în lupte şi în nevoi, care credem fierbinte în ajutorul tău şi Îi cântăm Fiului tău: Aliluia!
Apoi, se zice iarăşi Icosul 1:
Arhanghelul Gavriil cel dintâi ţi-a adus “bucură-te”, atunci când ţi-a binevestit ţie zămislirea Fiului lui Dumnezeu, iar după preaslăvita ta Adormire toate Puterile Cereşti aceeaşi laudă necontenit în Ceruri ţi-o aduc; cum vom îndrăzni deci noi, păcătoşii, să ne unim glasurile noastre cu glasurile celor fără de trup? Dar, ştiind mila ta faţă de toţi cei ce se pocăiesc, deschidem cu frică şi cu dragoste buzele noastre, grăind acestea:
Bucură-te, noian de milă;
Bucură-te, nesecată mare a dragostei;
Bucură-te, bună mijlocitoare a neamului creştinesc;
Bucură-te, zid nesurpat al Mănăstirii Poceaevului;
Bucură-te, că pe creştinii ortodocşi prin dragostea cea către tine spre muntele Poceaevului îi atragi;
Bucură-te, izgonitoare a oricărei întristări de la sufletele noastre;
Bucură-te, căci chipul tău făcător de minuni din muntele Poceaevului este ca o stea povăţuitoare pe cale;
Bucură-te, că rugăciunile înălţate ţie alungă ispitirile pătimaşe;
Bucură-te, că i-ai mângâiat pe oameni prin arătarea ta pe munte;
Bucură-te, că pentru noi ai lăsat urma tălpii tale pe el;
Bucură-te, îndrăzneală neschimbată a celor credincioşi;
Bucură-te, întărire puternică pentru cei aflaţi în îndoială;
Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
şi Condacul 1 :
Apărătoare Doamnă, a popoarelor creştine şi a ţării noastre de toţi ştiută izbăvitoare, cântări de laudă îţi aducem noi, credincioşii, adunaţi pe sfântul tău munte, iar tu, ca ceea ce ai negrăită milă, o, Stăpână Născătoare de Dumnezeu, să nu lepezi rugăciunile noastre înălţate înaintea chipului tău celui făcător de minuni, ca întru umilinţa inimii să te lăudăm: Bucură-te, lauda Poceavului, nădejdea şi mângâierea a toată lumea!
Apoi, se zice această :
Rugăciune la Icoana Maicii Domnului de la Poceaev
O, Izvorule luminat al minunilor, cine poate măsura curgerea darurilor Tale de care ne-am împărtăşit noi, nevrednicii, cei ce înotam fără nădejde în marea păcatelor. Cu adevărat, razele milostivirilor Tale au strălucit asupra tuturor, şi asupra celor buni şi asupra celor răi, întorcând inimile împietrite spre privirea frumuseţii dumnezeieşti.
Făcutu-Te-ai Preacurată, Izvor de binecuvântare celor ce se nevoiesc pe calea mântuirii, Sabie a rugăciunii pentru cei ce luptă împotriva duhurilor răutăţii, Grădină plină de miresmele darurilor pentru cei ce caută nectarul cuvintelor dumnezeieşti, Toiag strălucitor celor ce merg prin noaptea neputinţelor, Mângâiere sufletelor rănite de ascuţişul păcatelor, Strajă nebiruită celor ce îţi odihnesc gândul întru cugetarea la cele cereşti, Carte nescrisă a iubirii pentru cei însetaţi de mângâiere duhovnicească, Munte înalt al rugăciunii pentru cei aflaţi în călătoria de desăvârşire, Oglindă minunată întru care se zugrăvesc tainele neapropiate minţilor îngereşti, Vas al Apei Celei vii pentru cei însetaţi de îndumnezeire, Cărare sfinţită pentru cei ce-şi poartă paşii spre înălţimile cereşti, Izvor de tămăduiri pururea curgător pentru cei istoviţi de neputinţe trupeşti.
Dar ce laudă vrednică de înălţimea desăvârşirii Tale vom putea aduce, noi, nevrednicii, când şi minţile îngereşti cad întru uimire şi nu pot să laude măreţia slavei cu care ai fost încununată de Mâna Ziditorului ? Nu ne pricepem mai mult a grăi cele dumnezeieşti, noi, cei ce nici măcar nu am pus început întru rugăciune.
Dar ca să nu ne arătăm nemulţumitori darului Tău, îndrăznim a aduce înaintea Ta mulţumirea noastră cea nevrednică de răsplătirea Ta, căzând înaintea Ta cu credinţă: Bucură-Te, Maică Preasfântă, Ceea ce ai oprit năvălirea vrăjmaşilor şi din cursele ispititorilor nevăzuţi scoţi pe cei ce Te cheamă cu glas tare de rugăciune dintru adâncul inimii, bucură-Te, că pe calea dreptei credinţe aduci pe cei rătăciţi în noaptea ereziilor şi vălul întunecat al necredinţei îl iei de pe mintea noastră, ca să vedem înţelegător cu ochii minţii strălucirea razelor înţelepciunii Soarelui dreptăţii, bucură-Te, Liman binecuvântat la care se odihnesc toţi cei osteniţi de cugetarea cea lumească.
Nu ne lăsa pe noi până în sfârşit, izgonind de la noi toată năvala gândurilor răutăţii. Cu braţul Tău milostiv să ne duci pe noi în cămările cereşti, încă de pe pământ aşezându-ne pe toţi la masa rugăciunii spre îndulcirea de înţelegerile cele cereşti. Mărire Ţie, Celei Ce cauţi pe toţi cei din întunericul ispitelor şi îi ridici iar la lumina milostivirii dumnezeieşti !
Rugăciune
Către tine, O Maică lui Dumnezeu, cu rugăciuni alergăm noi, păcătoşii, pomenind minunile tale arătate în Sfânta Lavră a Poceaevului, de păcatele noastre scârbindu-ne. Ştim, Stăpână, ştim că nu ni se cuvine nouă, păcătoşilor, a mai cere ceva decât numai ca Dreptul Judecător să ne ierte fărădelegile noastre. Că toate cele ce le răbdăm în viaţă: scârbele, nevoile şi bolile sunt roadele căderilor noastre, îngăduite de Dumnezeu pentru indreptarea noastră. Toate acestea întru dragostea şi judecata Lui au fost slobozite de Domnul asupra păcătoşilor robilor Săi, care în mâhnire aleargă către ocrotirea ta , Preacurată şi întru umilinţa inimilor grăiesc ţie acestea: păcatele şi fărădelegile noastre, Milostivă, nu le pomeni, ci ridicând preacinstitele tale mâini, să stai înaintea Fiului tău şi Dumnezeu ca să ne ierte cumplitele fapte săvârşite de noi, iar pentru neîmplinirea multor făgăduinţe date de noi să nu- Şi întoarcă faţa Sa de la robii Săi, să nu ia de la sufletele noastre harul Său, ajutorul mântuirii noastre!
O, Stăpână, fii mijlocitoare a mântuirii noastre şi nescârbindu-te de puţinătatea noastră sufletească, caută la suspinurile ce în necazuri şi nevoi le înălţăm înaintea icoanei tale celei făcătoare de minuni. Luminează cu gânduri de umilinţă mintea noastră, credinţa şi nădejdea noastră le fă neclintite şi preadulcele har al dragostei învredniceşte-ne să-l primim!
Cu aceste daruri, Preacurată, iar nu cu boli şi cu scârbe viaţa noastră spre mântuire să se zidească şi îngrădind de întristare şi deznădejde sufletele noastre, să ne izbăveşti pre noi, neputincioşii, de venirea asupra noastră a necazurilor, a nevoilor, a clevetirilor omeneşti şi a nesuferitelor boli.
Dăruieşte prin mijlocirea ta, Stăpână, pace şi bună rânduială vieţii creştineşti. Întăreşte credinţa ortodoxă în ţara noastră şi în toată lumea. Sfânta Biserică, Sobornicească şi Apostolească să nu o laşi spre împuţinare, canoanele Sfinţilor Părinţi să le aperi neschimbate în veci şi pe toţi cei ce aleargă la tine de prăpastia pierzării să-i mântuieşti. Încă şi pe fraţii noştri cei înşelaţi de erezii sau care în patimi cumplite şi-au pierdut mântuitoarea credinţă întoarce-i la adevărata credinţă şi pocăinţă, ca dimpreună cu noi, închinându-se chipului tău făcător de minuni, chezăşuirea ta să o mărturisească.
Învredniceşte-ne, Preasfântă Doamnă, Născătoare de Dumnezeu, ca prin mijlocirea ta, biruinţa adevărului încă din această viaţă să o vedem; învredniceşte-ne înainte de sfârşitul nostru să primim bucuria cea plină de har, precum de demult prin arătarea ta biruinţa adevărului înţelepţiţilor agareni le-o ai arătat, ca toţi cu inimă mulţumitoare, împreună cu îngerii, proorocii, apostolii şi cu toţi sfinţii preaslăvind milostivirea ta , să dăm slavă, cinste şi închinăciune Dumnezeului Cel în Treime mărit, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, în vecii vecilor!
Amin!
Şi apoi se face Otpustul :
Pentru rugăciunile PreaSfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !
Bibliografie :
1) http://www.toaca.md/?&ziar_id=36&page=archive&article_id=310 ;
4) http://www.toaca.md/site/toaca.md/userfiles/2009_07/Pag%205%20Poceaev%20copy.jpg ;
5) http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.ro/2013/08/paraclisul-icoanei-maicii-domnului-de.html ;
6) http://poeziicrestinortodoxe.wordpress.com/2014/08/page/4/