B1

 1.canalele laterale abdominale,limite,raspindirea colectiilor purulente: Canalul lateral drept-situat intre colonul ascendent si peretele abdominal dret .Inferior-canalul transverseaza fosa iliaca dreapta ,apoi trece in bazinul mic ,superior-spatiul subdiafragmatic din cauza absentei ,sau exprimarii slabe a lig.frenico-colic. Canalul latreal sting-limitat de colonul descendent si peretele abdominal lateral sting,trece in fosa iliaca stinga,apoi in bazinul mic.Lig.frenico-colic delimiteaza din suprior canalul de spatiul subdiafragmatic sting.In pozitia orizontala a corpului,cele mai profunde segmente se considera portiunile superioare,in poz.verticala-exudatul inflamator poate cobori prin canalele laterale in fosele iliaca dreapta si stinga,apoi in cav.baz.mic.                                                                                                                                                            

  2.Topografia zonelor de rezistenta scazuta in reg.lombara,triunghiul Petit si spatiul Lesgaft-Grynfelt:             Regiunea costo-iliaca Este o regiune pereche si situate lateral.                                                                                   Limite:

- superior: arcul costal si marginile inferioare ale coastei a 12-a

- inferior: orizontala ce uneste cele doua spine iliace antero-superioare

- anterior: marginea laterala a muschiului drept abdominal

-posterior: marginea laterala a muschilor proprii a coloanei vertebrale.

- Regiunea postero-laterala sau regiunea costo-iliaca posterioara

Stratigrafie: 1)pielea 2)planul subcutanat: este un tesut conjunctiv lax.Se gasesc artere ce provin din arterele lombare si din circumflexa iliaca superficiala3)planul fascial: reprezentat de fascia oblicului extern si dorsal mare4)planul profund: are mai multe straturi:- stratul musculo-fascial superficial: format din portiunea laterala a fasciei toraco- lombare.Intre dorsalul mare, oblic extern si creasta iliaca se delimiteaza triunghiullombar PETIT (acesta este o zona slaba a peretelui abdominal )- stratul musculo-aponevrotic mijlociu: alcatuit din fasciculele posterioare aleoblicului intern si aponevroza sa posterioara.La acest nivel se formeaza tetragonal lombar GRYNFELT( punct slab )- stratul aponevrotic: reprezentat de lama mijlocie a aponevrozei posterioare amuschiului transvers al abdomenului- stratul muscular al patratul lombelor: acest muschi se afla intre coasta 12 sicresta iliaca- stratul fascial profund: format de lama anterioara a aponevrozei posterioara amuschiului transvers5) planul premuscular: are 2 straturi:- fascia transversalis- stratul retroperitoneal: alcatuit din tesut celulo-adipos, bine dezvoltat in specialin dreptul rinichiului unde formeaza grasimea pararenala GEROTA.                                                                                                                                                 

    3.Sistemul venos superficial al peretelui antero-lateral al abdomenului,anastomozele cavo-cavale si porto-cavale: Sunt venule care anastomozeaza sistemul port cu sistemul cave disting 5 grupe principale (Couinaud) :Anastomoze ale regiunii cardio-esofagiene: ±sistemul port (vena gastrica stânga), sau ±sistemul cav inferior (vena frenica inferioara stânga), sau ±sistemul cav superior (prin intermediul sistemului azygos).Anastomoze rectale, între : ±venele rectale superioare, ramuri de origine ale venei mezenterice inferioare, deci alesistemului port , ±venele rectale mijlocii si inferioare, ramuri ale venelor iliace interne, deci ale sistemului cavinferior.Anastomoze ombilicale, între : ±vena (sau venele) ligamentului rotund tributar(e) sistemului port , ±venele peretelui tributare sistemului cav: toracice interne, epigastrica inferioara, epigastrica superficiala.Anastomoze parietoparietale.Anastomoze portohepatice : ±fie prin absenta obliterarii ligamentului venos (canalul lui Aranzio) , ±fie prin anastomoze directe intrahepatice între sistemul port fi venele hepatice (3% dincazuri).  

  Drenajul limfatic.Colonul este înconjurat de o retea de vaselimfatice în submucoasa si musculara mucoasei.Mucoasa are un plex vascular bogat, însa nu limfatic. Din aceasta cauza, cancerelesuperficiale ce nu depasesc în profunzimemusculara mucoasei nu pot metastaza în ganglionii limfatici aceasta arhitectura segmentara limiteaza extensia intramusculara tumorii.Extensia circumferentiala în zonele submucoasei seroase rezulta în cazul leziunilor anulare.

 4.Topografia tecii muschiului abdominal drept,vascularizatia,inervatia. Pereţii cavităţii abdomino-pelvine sunt constituiţi de muşchi pe care îi putem sistematiza: mm.peretelui antero-lateral abdominal: se întind de la baza toracelui la pelvis; m.regiunii toracoabdominale - m.diafragma, care desparte cele 2 cavităti, toracică şi abdominală; mm.regiunii lomboiliace : m.psoas mare, m. psoas mic, m.pătrat lombar, mm. intertransversari lombari şi m.iliac; mm.regiunii anale; mm.regiunii perineale      TEACA M.DREPT ABDOMINAL Este un înveliş fibros al m.drept abdominal format de aponevrozele muşchilor laţi ai peretelui lateral abdominal, astfel: în 2/3 superioare ale m.drept abdominal aponevroza oblicului intern ajunge la marginea laterală a m.drept abdominal şi se clivează în două foiţe: anterioară şi posterioară foiţa anterioară a aponevrozei oblicului intern peste care se asează aponevroza m.oblic extern, compun lama anterioară a tecii dreptului abdominal foiţa posterioară a aponevrozei m.oblic intern, dublată profund de către aponevroza anterioară a m.transvers abdominal şi fascia transversalis alcătuiesc lama posterioară a tecii m.drept abdominal. în 1/3 inferioară a m.drept abdominal aponevroza m.oblic intern nu se mai dedublează şi toate aponevrozele anterioare ale mm.laşi trec anterior de m.drept abdominal formând lama anterioară a tecii dreptului abdominal, cu structură trilaminată lama posterioară a tecii dreptului abdominal o va forma singură fascia transversalis, la acest nivel puţin mai îngroşată. limita inferioară a lamei posterioare a tecii dreptului abdominal, pentru cele 2/3 superioare o reprezintă o condensare fibroasă, concavă inferior, dispusă pe faţa posterioară a muşchiului drept abdominal; aceasta este linia arcuată (arcada lui Douglas): la nivelul liniei arcuate au origine lig.interfoveolar (Hesselbach), care se termină pe buza posterioară a lig.inghinal lig.lui Henle, care trece spre inserţie spre creasta pectineală a osului coxal şi îsi contopeşte fibrele cu cele ale lig.pectineal (Cooper) La interiorul tecii m.drept abdominal, între muşchi şi lama posterioară a tecii au traiect vasele epigastrice superioare şi inferioare (la acest nivel, în interiorul tecii, aa.epigastrice respective se vor anastomoza prin inosculaşie = cap la cap) a.epigastrică superioară provine din artera subclavie; a.epigastrică inferioară provine din a.iliacă externă, anastomoza epigastricelor reprezintă o cale de deviere a sângelui din subclavie în iliaca externă (deci către membrul inferior) utilă în situaţia unor obstrucţii (ex.tumori) la nivelul aortei descendente.Prin intricarea aponevrozelor celor trei perechi de mm.laţi ai abdomenului se formează în planul median, între procesul xifoid sternal şi simfiza pubiană, un rafeu fibros numit linia albă abdominală. Astfel, linia albă abdominală este scheletul fibros de la nivelul peretelui abdominal antrerior care desparte cei doi muşchi drepti abdominali şi tecile acestora.inferior, fibrele liniei albe abdominale se inseră la nivelul simfizei pubiene, pe versantul anterior şi, respectiv, cel posterior, ale acesteia, formând "adminiculum lineae albae"; acesta se prelungeşte lateral până pe creasta pectineală ca lig.lui Cooper). La nivelul liniei albe abdominale se găseşte inelul ombilical, aproximativ la jumătatea distanţei dintre procesul xifoid sternal şi simfiza pubiană.